DE UNDE AVEM RELIGIA CREŞTINĂ
Orice om venit in lume are o religie, se inchina si se roaga in religia lui, buna sau rea, dupa cum si-a ales-o sau si-a faurit-o; caci din inima ies uciderile, curviile, preacurviile si orice necuratie. i tot din inima se arata in afara religia cea curata, sincera si adevarata. Omul de afara este modelul celui dinlauntru. Omul cu doua fete, fatarnic, se cunoaste din umblarile sale. Cel ce zice ca nu are nici o religie slujeste pantecelui, eului si dorintelor sale. Aceasta va fi religia lui si din ea va culege roadele: osanda vesnica.
Religia crestina se cuprinde in:Biblie, Cartea lui Dumnezeu: invatatura de credinta despre Dumnezeu, despre lume, om, pacat, mantuire, Bise-rica, Sfintele Taine, moarte, inviere, viata vesnica. Lamuriri despre toate acestea gasim in Catehism , Invatatura de Credinta Ortodoxa si, mai pe larg, in Dogmatica .
Invatatura morala despre Legi, constiinta, libertatea vointei, porunci, virtuti, datorii, cuprinsa si lamurita in Morala Crestina ; si inCultul crestin, randuiala Sfintelor Slujbe si Taine, aratate si lamurite in Liturgica .
Cuvantul cult , in inteles religios-crestin, vine de la cuvantul latin cultus , care inseamna inchinarea si cinstirea lui Dumnezeu, cultivarea simtului religios, al evlaviei fata de Dumnezeu. Cu alte cuvinte, cultul religios crestin este aratarea in afara prin cuvinte, rugaciuni, cantari, citiri, semne si preinchipuiri (simboluri) ale religiei dinlauntrul sufletului. Nu exista inchinare sincera fara semn vazut. Cine nu face semnul sfintei cruci la rugaciune, fara sa-si dea seama, va ridica mainile in sus, le va impreuna, va bate din palme (cum fac unii neoprotestanti), sau va face alte semne vazute.
Cultul crestin, in cuprinsul si forma lui actuala, isi are inceputul de la Mantuitorul Iisus Hristos, cum gasim in Sfintele Evanghelii. Mantuitorul Iisus cerceteaza Templul, Casa Tatalui Sau, de mic copil, cand avea numai doisprezece ani, la Paste, la Praznice si sarbatori, desi era intemeietorul Bisericii Nou-Testamentale. Desi numai de doisprezece ani, ii pune in uimire pe invatatii timpului cu intrebarile si intelepciunea Sa, care-i depasea pe cei invatati.
Mantuirea este din Dumnezeu, prin Dumnezeu, pentru Dumnezeu. Este in exclusivitate din Dumnezeu si se da la sfarsit ca dar, ca urmare a credinciosiei in conlucrarea noastra cu Harul Divin. Dumnezeu este suveran in indurarea Sa. Marturii. Cand era de numai 12 ani, s-au suit la Ierusalim impreuna, dupa obiceiul praznicului (cf. Lc 2, 42). Dupa terminarea zilelor de Praznic, Iisus a ramas in Ierusalim (v. 43). Parintii au mers cale de o zi, cautandu-L printre rude si cunoscuti (v. 44). Nu L-au gasit si s-au intors la Ierusalim sa-L caute (v. 45). Unde era Iisus si ce lucrare savarsea? Dupa trei zile L-au gasit in Templu, in mijlocul invatatilor, ascultandu-i si punandu-le intrebari (v. 46).
Cum era privit Iisus? Toti cei ce-L ascultau ramaneau uimiti de priceperea si raspunsurile Lui (v. 47). Cum trateaza ingrijorarea parintilor? Parintii, vazandu-L, au ramas inmarmuriti. Mama Lui I-a zis: Fiule, pentru ce Te-ai purtat asa cu noi? Tatal Tau si eu Te cautam...