Să citim împreună Sfânta Scriptură! – Marcu 7
1. i s-au adunat la El fariseii si unii dintre carturari, care venisera din Ierusalim. 2. i vazand pe unii din ucenicii Lui ca mananca cu mainile necurate, adica nespalate, carteau; 3. Caci fariseii si toti iudeii, daca nu-si spala mainile pana la cot, nu mananca, tinand datina batranilor. 4. i cand vin din piata, []1. i s-au adunat la El fariseii si unii dintre carturari, care venisera din Ierusalim.2. i vazand pe unii din ucenicii Lui ca mananca cu mainile necurate, adica nespalate, carteau;3. Caci fariseii si toti iudeii, daca nu-si spala mainile pana la cot, nu mananca, tinand datina batranilor.4. i cand vin din piata, daca nu se spala, nu mananca; si alte multe sunt pe care au primit sa le tina: spalarea paharelor si a urcioarelor si a vaselor de arama si a paturilor.5. i L-au intrebat pe El fariseii si carturarii: Pentru ce nu umbla ucenicii Tai dupa datina batranilor, ci mananca cu mainile nespalate?6. Iar El le-a zis: Bine a proorocit Isaia despre voi, fatarnicilor, precum este scris: Acest popor Ma cinsteste cu buzele, dar inima lui este departe de Mine .7. Dar in zadar Ma cinstesc, invatand invataturi care sunt porunci omenesti.8. Caci lasand porunca lui Dumnezeu, tineti datina oamenilor: spalarea urcioarelor si a paharelor si altele ca acestea multe, pe care le faceti.9. i le zicea lor: Bine, ati lepadat porunca lui Dumnezeu, ca sa tineti datina voastra!10. Caci Moise a zis: Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta , si cel ce va grai de rau pe tatal sau, sau pe mama sa, cu moarte sa se sfarseasca .11. Voi insa ziceti: Daca un om va spune tatalui sau mamei: Corban! adica: Cu ce te-as fi putut ajuta este daruit lui Dumnezeu,12. Nu-l mai lasati sa faca nimic pentru tatal sau sau pentru mama sa.13. i astfel desfiintati cuvantul lui Dumnezeu cu datina voastra pe care singuri ati dat-o. i faceti multe asemanatoare cu acestea.14. i chemand iarasi multimea la El, le zicea: Ascultati-Ma toti si intelegeti:15. Nu este nimic din afara de om care, intrand in el, sa poata sa-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care il spurca.16. De are cineva urechi de auzit sa auda.17. i cand a intrat in casa de la multime, L-au intrebat ucenicii despre aceasta pilda.18. i El le-a zis: Asadar si voi sunteti nepriceputi? Nu intelegeti, oare, ca tot ce intra in om, din afara, nu poate sa-l spurce?19. Ca nu intra in inima lui, ci in pantece, si iese afara, pe calea sa, bucatele fiind toate curate.20. Dar zicea ca ceea ce iese din om, aceea spurca pe om.21. Caci dinauntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfranarile, hotiile, uciderile,22. Adulterul, lacomiile, vicleniile, inselaciunea, nerusinarea, ochiul pizmas, hula, trufia, usuratatea.23. Toate aceste rele ies dinauntru si spurca pe om.24. i ridicandu-Se de acolo, S-a dus in hotarele Tirului si ale Sidonului si, intrand intr-o casa, voia ca nimeni sa nu stie, dar n-a putut sa ramana tainuit.25. Caci indata auzind despre El o femeie, a carei fiica avea duh necurat, a venit si a cazut la picioarele Lui.26. i femeia era pagana, de neam din Fenicia Siriei. i Il ruga sa alunge demonii din fiica ei.27. Dar Iisus i-a vorbit: Lasa intai sa se sature copiii. Caci nu este bine sa iei painea copiilor si s-o arunci cainilor.28. Ea insa a raspuns si I-a zis: Da, Doamne, dar si cainii, sub masa, mananca din faramiturile copiilor.29. i Iisus i-a zis: Pentru acest cuvant, mergi. A iesit demonul din fiica ta.30. Iar ea, ducandu-se acasa, a gasit pe copila culcata in pat, iar demonul iesise.31. i, iesind din partile Tirului, a venit, prin Sidon, la Marea Galileii, prin mijlocul hotarelor Decapolei.32. i I-au adus un surd, care era si gangav, si L-au rugat ca sa- i puna mana peste el.33. i luandu-l din multime, la o parte, i-a pus degetele in urechile lui, si scuipand, S-a atins de limba lui.34. i privind la cer, a suspinat si a zis lui: Effatta! ceea ce inseamna: Deschide-te!35. i urechile lui s-au deschis, iar legatura limbii lui indata s-a dezlegat, si vorbea bine.36. i le poruncea sa nu spuna nimanui. Dar, cu cat le poruncea, cu atat mai mult ei Il vesteau.37. i erau uimiti peste masura, zicand: Toate le-a facut bine: pe surzi ii face sa auda si pe muti sa vorbeasca.* * *Fariseii au atras atentia Domnului Iisus Hristos ca era prea ingaduitor cu ucenicii care incalcau datinile din batrani. Ucenicii au fost acuzati ca au mancat fara sa se spele pe maini. Aici nu era vorba doar de o problema de igiena, ci de mult mai mult. Fariseii vedeau in acest comportament o grava incalcare a poruncilor. Cu rabdare, dar si cu autoritatea unui parinte, Domnul Iisus Hristos i-a lamurit ca nu ceea ce intra in om il spurca si il pangareste, ci ceea ce iese din el, vorbele rele. Iar in legatura cu cinstirea lui Dumnezeu, este important ca acest lucru sa-l facem din convingere, din profunzimea sufletului nostru. O cinstire a lui Dumnezeu doar cu buzele este una formala. Formalismul si exaltarile de moment naruie frumusetea vietii crestine. In schimb, inima plina de binecuvantarea rugaciunii si de prezenta Domnului Hristos ne da posibilitatea de a intelege adevarata valoare a numelui de crestin. Un invatat asa spunea: Cine-L cunoaste pe Hristos, cunoaste rostul tuturor lucrurilor .
Un articol de: Dumitru Paduraru* * *Nu tot ce intra in gura il spurca pe om - este un argument folosit de cei care nu vor sa posteasca. Acest cuvant a fost rostit de Mantuitorul cand ucenicii Sai au mancat spice de grau fara a se spala pe maini. La evrei, spalarea mainilor inainte de masa avea si o semnificatie religioasa. De aceea, fariseii ii reproseaza lui Hristos ca Sfintii Apostoli au mancat fara spalarea rituala. Raspunsul Domnului a fost clar: Nu ceea ce intra in gura spurca pe omNu intelegeti ca tot ce intra in gura se duce in pantece si se arunca afara? Iar cele ce ies din gura pornesc din inima si acelea spurca pe om. Caci din inima ies ganduri rele, ucideri, adultere, desfranari, furtisaguri, marturii mincinoase, hule. Acestea sunt care spurca pe om . In concluzie, cuvintele de mai sus nu au legatura cu postul, ci cu faptul ca ucenicii au fost nevoiti sa manance fara a se spala pe maini. Postul este cea mai veche porunca data de Dumnezeu oamenilor (Din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci , i-a spus Dumnezeu lui Adam). Insusi Mantuitorul a postit 40 de zile si 40 de nopti, dreptii Vechiului Testament si apostolii au postit, crestinii la fel; sa nu fim noi potrivnici, gasind astfel de scuze. Tinem post pentru ca suntem pacatosi, este jertfa noastra adusa din dragoste fata de Mantuitorul si din ascultare fata de Sfanta Biserica. Nu Dumnezeu are nevoie de postul nostru sau preotul duhovnic, ci noi insine, pentru curatirea pacatelor si apropierea de Taina Spovedaniei si a Impartasaniei. Tinem post prima si ultima saptamana este exact cum ai incerca sa faci un pod si realizezi doar capetele acestuia, fara partea din mijloc. Cam asa este cu postul pe care il tii in prima si ultima saptamana; este ceva, dar nu totul. De asemenea, un tratament medical pentru sase saptamani nu ar fi eficient daca am lua pastilele doar in prima si ultima saptamana! Se mai crede gresit ca daca tinem post negru in Vinerea Patimilor, este ca si cum am tine toate posturile. Oricum, cei care tin tot postul se lupta ca in Vinerea Patimilor sa nu manance nimic. Jertfa postului trebuie dusa in toate zilele de post, nu doar partial, o saptamana, o zi etc. Mancarea ramasa de dulce nu trebuie consumata in primele zile din post, cum gresit se procedeaza uneori. Daca a mai ramas o astfel de mancare, nu trebuie consumata, asa cum nici de Sfintele Sarbatori, daca ne ramane mancare de post, nu o mancam. De asemenea, saptamana branzei este foarte importanta si trebuie tinuta asa cum se cuvine, putand consuma orice produs alimentar, mai putin carne. Unii cred ca si-au stricat postul daca au atins sau au mancat din neatentie cele ce nu se cuvin a fi consumate in post. E adevarat ca in vechime, la inceputul postului se foloseau alte vase decat cele din care se consumase mancare pana atunci. Prin aceasta, se arata hotararea de a tine post, dar nu inseamna ca am stricat postul daca am pus unt pe paine unui copil (copiii pana la sapte ani nu sunt obligati sa tina post) si din greseala, ne-am atins si noi de alimentul de dulce. Postul este o problema de vointa, asa ca, daca cineva a gresit cu voie sau fara voie, gustand ceva de dulce, trebuie sa se lupte sa tina post mai departe. Daca ne murdarim, ne spalam si ne luptam sa ramanem curati, nu ne tavalim prin noroi. Daca nu ma spovedesc si nu ma impartasesc, nu mai tin post postul nu este legat doar de spovedanie si impartasanie, ci si de o anumita sarbatoare pe care trebuie sa o intampinam linistiti, curati si de lupta pe care o ducem spre a ne curati sufletul. Deci, chiar daca uneori, din motive binecuvantate nu reusim sa ne spovedim si sa ne impartasim, tot trebuie sa tinem post. Nu tin toti din casa post si mi-e greu sa fac mai multe feluri de mancare, nu am timp, nu am bani . E adevarat, uneori osteneala este mai mare, dar si rasplata este pe masura. O gospodina priceputa si cu dragoste pentru cei din familie poate face asa incat cei care nu tin post sa nu carteasca, iar ceilalti sa poata posti linistiti. In privinta banilor, un post mai aspru nu presupune un efort mare. Problema este ca noi vrem post, dar cu mancaruri cat mai bune! In vechime, banii economisiti prin post erau facuti milostenie. Mi-e pofta. Si Adam si Eva au poftit , au mancat si au pierdut Raiul! Sa luam aminte! Cu ajutorul lui Dumnezeu putem birui orice dorinta! E mai pacat sa poftesti decat sa mananci ! Daca ar fi asa, am putea spune: e mai pacat sa vrei sa furi decat sa furi, e mai bine sa omori decat sa vrei sa omori etc. Noi stim ca cel care pofteste, dar lupta si nu greseste, primeste rasplata de la Dumnezeu! Degeaba am tinut post pana acum. Nu trebuie sa asteptam rasplata pentru post, ci intarire, iertare de pacate, mantuire. Si chiar daca nu am reusit sa fim mai buni, nu trebuie sa ne pierdem nadejdea, ci sa luptam mai mult! Tin altii post si tot rai sunt. Nu trebuie sa vedem ceea ce este rau la semeni, ci ceea ce este bun. Modelul nostru este Mantuitorul, nu vreun om oarecare. Diavolul nu mananca nimic si totusi, nu il ia cineva ca model de postire. Gandul la Dumnezeu! A apus soarele, deci pot sa mananc de dulce! Daca miercuri, de pilda, invocam un astfel de argument, atunci ar trebui ca marti seara, dupa ce a apus soarele, sa mancam de post! Ori postul tine de marti noaptea la ora 12.00 pana miercuri noaptea la ora 12.00. Cele de mai sus s-au scris nu in ideea de a accentua latura alimentara a postului, ci pentru a lamuri cateva lucruri gresite privitoare la post. Postul este o chestiune de vointa, care presupune atat abtinerea de la alimente de dulce (postul trupesc), cat si postul sufletesc (abtinerea de la vorbe rele, ura, manie, invidie,...
Un articol de: Dumitru Paduraru* * *Nu tot ce intra in gura il spurca pe om - este un argument folosit de cei care nu vor sa posteasca. Acest cuvant a fost rostit de Mantuitorul cand ucenicii Sai au mancat spice de grau fara a se spala pe maini. La evrei, spalarea mainilor inainte de masa avea si o semnificatie religioasa. De aceea, fariseii ii reproseaza lui Hristos ca Sfintii Apostoli au mancat fara spalarea rituala. Raspunsul Domnului a fost clar: Nu ceea ce intra in gura spurca pe omNu intelegeti ca tot ce intra in gura se duce in pantece si se arunca afara? Iar cele ce ies din gura pornesc din inima si acelea spurca pe om. Caci din inima ies ganduri rele, ucideri, adultere, desfranari, furtisaguri, marturii mincinoase, hule. Acestea sunt care spurca pe om . In concluzie, cuvintele de mai sus nu au legatura cu postul, ci cu faptul ca ucenicii au fost nevoiti sa manance fara a se spala pe maini. Postul este cea mai veche porunca data de Dumnezeu oamenilor (Din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci , i-a spus Dumnezeu lui Adam). Insusi Mantuitorul a postit 40 de zile si 40 de nopti, dreptii Vechiului Testament si apostolii au postit, crestinii la fel; sa nu fim noi potrivnici, gasind astfel de scuze. Tinem post pentru ca suntem pacatosi, este jertfa noastra adusa din dragoste fata de Mantuitorul si din ascultare fata de Sfanta Biserica. Nu Dumnezeu are nevoie de postul nostru sau preotul duhovnic, ci noi insine, pentru curatirea pacatelor si apropierea de Taina Spovedaniei si a Impartasaniei. Tinem post prima si ultima saptamana este exact cum ai incerca sa faci un pod si realizezi doar capetele acestuia, fara partea din mijloc. Cam asa este cu postul pe care il tii in prima si ultima saptamana; este ceva, dar nu totul. De asemenea, un tratament medical pentru sase saptamani nu ar fi eficient daca am lua pastilele doar in prima si ultima saptamana! Se mai crede gresit ca daca tinem post negru in Vinerea Patimilor, este ca si cum am tine toate posturile. Oricum, cei care tin tot postul se lupta ca in Vinerea Patimilor sa nu manance nimic. Jertfa postului trebuie dusa in toate zilele de post, nu doar partial, o saptamana, o zi etc. Mancarea ramasa de dulce nu trebuie consumata in primele zile din post, cum gresit se procedeaza uneori. Daca a mai ramas o astfel de mancare, nu trebuie consumata, asa cum nici de Sfintele Sarbatori, daca ne ramane mancare de post, nu o mancam. De asemenea, saptamana branzei este foarte importanta si trebuie tinuta asa cum se cuvine, putand consuma orice produs alimentar, mai putin carne. Unii cred ca si-au stricat postul daca au atins sau au mancat din neatentie cele ce nu se cuvin a fi consumate in post. E adevarat ca in vechime, la inceputul postului se foloseau alte vase decat cele din care se consumase mancare pana atunci. Prin aceasta, se arata hotararea de a tine post, dar nu inseamna ca am stricat postul daca am pus unt pe paine unui copil (copiii pana la sapte ani nu sunt obligati sa tina post) si din greseala, ne-am atins si noi de alimentul de dulce. Postul este o problema de vointa, asa ca, daca cineva a gresit cu voie sau fara voie, gustand ceva de dulce, trebuie sa se lupte sa tina post mai departe. Daca ne murdarim, ne spalam si ne luptam sa ramanem curati, nu ne tavalim prin noroi. Daca nu ma spovedesc si nu ma impartasesc, nu mai tin post postul nu este legat doar de spovedanie si impartasanie, ci si de o anumita sarbatoare pe care trebuie sa o intampinam linistiti, curati si de lupta pe care o ducem spre a ne curati sufletul. Deci, chiar daca uneori, din motive binecuvantate nu reusim sa ne spovedim si sa ne impartasim, tot trebuie sa tinem post. Nu tin toti din casa post si mi-e greu sa fac mai multe feluri de mancare, nu am timp, nu am bani . E adevarat, uneori osteneala este mai mare, dar si rasplata este pe masura. O gospodina priceputa si cu dragoste pentru cei din familie poate face asa incat cei care nu tin post sa nu carteasca, iar ceilalti sa poata posti linistiti. In privinta banilor, un post mai aspru nu presupune un efort mare. Problema este ca noi vrem post, dar cu mancaruri cat mai bune! In vechime, banii economisiti prin post erau facuti milostenie. Mi-e pofta. Si Adam si Eva au poftit , au mancat si au pierdut Raiul! Sa luam aminte! Cu ajutorul lui Dumnezeu putem birui orice dorinta! E mai pacat sa poftesti decat sa mananci ! Daca ar fi asa, am putea spune: e mai pacat sa vrei sa furi decat sa furi, e mai bine sa omori decat sa vrei sa omori etc. Noi stim ca cel care pofteste, dar lupta si nu greseste, primeste rasplata de la Dumnezeu! Degeaba am tinut post pana acum. Nu trebuie sa asteptam rasplata pentru post, ci intarire, iertare de pacate, mantuire. Si chiar daca nu am reusit sa fim mai buni, nu trebuie sa ne pierdem nadejdea, ci sa luptam mai mult! Tin altii post si tot rai sunt. Nu trebuie sa vedem ceea ce este rau la semeni, ci ceea ce este bun. Modelul nostru este Mantuitorul, nu vreun om oarecare. Diavolul nu mananca nimic si totusi, nu il ia cineva ca model de postire. Gandul la Dumnezeu! A apus soarele, deci pot sa mananc de dulce! Daca miercuri, de pilda, invocam un astfel de argument, atunci ar trebui ca marti seara, dupa ce a apus soarele, sa mancam de post! Ori postul tine de marti noaptea la ora 12.00 pana miercuri noaptea la ora 12.00. Cele de mai sus s-au scris nu in ideea de a accentua latura alimentara a postului, ci pentru a lamuri cateva lucruri gresite privitoare la post. Postul este o chestiune de vointa, care presupune atat abtinerea de la alimente de dulce (postul trupesc), cat si postul sufletesc (abtinerea de la vorbe rele, ura, manie, invidie,...
