A opta lupta o avem impotriva duhului mandriei, ceasta este foarte cumplita si mai salbateca decat toate cele de pana aci. Ea razboieste mai ales pe cei desavarsiti si pe cei ce s-au urcat pana aproape de culmea virtutilor, incercand sa-i prabuseasca. i precum ciuma cea aducatoare de stricaciune nimiceste nu numai un madular al []A opta lupta o avem impotriva duhului mandriei, ceasta este foarte cumplita si mai salbateca decat toate cele de pana aci. Ea razboieste mai ales pe cei desavarsiti si pe cei ce s-au urcat pana aproape de culmea virtutilor, incercand sa-i prabuseasca. i precum ciuma cea aducatoare de stricaciune nimiceste nu numai un madular al trupului, ci intreg trupul, asa mandria nu strica numai o parte a sufletului, ci tot sufletul. Fiecare din celelalte patimi, desi turbura sufletul, se razboieste numai cu virtutea opusa si cautand sa o biruiasca pe aceea, intuneca numai in parte sufletul. Patima mandriei insa intuneca intreg sufletul si-l prabuseste in cea mai adanca prapastie. Ca sa intelegem mai lamurit cele zise, sa luam seama la lucrul urmator: imbuibarea stomacului se sarguieste sa strice infranarea: curvia, curatia; iubirea de argint, saracia; mania, blandetea; si celelalte feluri ale pacatului asemenea pe celelalte virtuti opuse. Dar pacatul mandriei, cand pune stapanire pe bietul suflet, ca un tiran prea cumplit care a cucerit o cetate mare si inalta, il darama in intregime si il surpa pana in temelii. Marturie despre aceasta este ingerul acela, care pentru mandrie a cazut din cer. Caci fiind zidit de Dumnezeu si impodobit cu toata virtutea si intelepciunea, n-a voit sa le recunoasca pe acestea venite din darul Stapanului, ci din firea sa. De aceea s-a socotit pe sine intocmai ca Dumnezeu. Gandul acesta al lui mustrandu-l Proorocul zice: Ai zis intru...