Oastea Domnului mi-a fost dragă din copilăria mea
() As vrea sa aduc multumiri Bunului Dumnezeu, folosindu-ma de cuvintele Psalmistului: Ce voi rasplati Domnului pentru toate cate mi-a dat mie? Paharul mantuirii voi lua si numele Domnului voi chema . Am primit paharul mantuirii si astazi si ceea ce graiesc va rog sa intelegeti si sa interpretati ca o marturie a mea in legatura []() As vrea sa aduc multumiri Bunului Dumnezeu, folosindu-ma de cuvintele Psalmistului: Ce voi rasplati Domnului pentru toate cate mi-a dat mie? Paharul mantuirii voi lua si numele Domnului voi chema . Am primit paharul mantuirii si astazi si ceea ce graiesc va rog sa intelegeti si sa interpretati ca o marturie a mea in legatura cu rostul si chemarea Oastei Domnului.
Oastea Domnului mi-a fost draga din copilaria mea. Pot sa spun ca, atunci cand m-am nascut, Oastea Domnului era in fiinta si in lucrare. Am crescut deci impreuna cu Oastea, am urmarit toate randuielile Oastei Domnului, am urmarit pe cei care au fost si s-au jertfit pentru succesul ei, in poporul nostru, despre ceasul din noaptea Anului Nou 1923 cand, fie iertat, Parintele Iosif, cutremurat de ceea ce vedea pe geam oameni iesind de la destrabalarile Anului Nou si-a pus in gand acea dumnezeiasca hotarare de a face ceva pentru poporul asta, de a-l scoate din aceasta viata pacatoasa. Caci dupa Primul Razboi Mondial, majoritatea omenirii din poporul nostru a fost in asa masura de destrabalata, in asa masura de pierduta, incat hotararea Parintelui Iosif, fie iertat, a fost o binecuvantare de la Dumnezeu. i daca Sibiul il revendica pe drept cuvant pe Parintele Iosif si nimeni nu poate contesta acest lucru, ca sufletul acestei miscari a fost Parintele Iosif Trifa, si Bihorul nostru, orasul Oradea il revendica cu egala indreptatire pe fratele si fie iertatul parintele nostru Traian Dorz, fratele nostru in Hristos. L-am cunoscut personal. A vrut Dumnezeu ca in anul 1958, la sarbatoarea hramului manastirii din marginea orasului Arad, Gai, manastire de maici atunci, sa pot asista la poate cel din urma congres sau adunare a Oastei Domnului, cunoscandu-i pe toti cei care erau fruntasii ei. Daca astazi cei care au parasit Oastea, sub diferite motive, fie de ordin pecuniar, fie de ordin de ambitie, de lideri si asa mai departe, mai au indrazneala de a chema numele lui Traian Dorz, Marini si ceilalti, apoi daca i-ar auzi, ar putea sa se cutremure, cred, de legamantul pe care fratele Traian si ceilalti l-au facut atunci, dorind tuturor...
Oastea Domnului mi-a fost draga din copilaria mea. Pot sa spun ca, atunci cand m-am nascut, Oastea Domnului era in fiinta si in lucrare. Am crescut deci impreuna cu Oastea, am urmarit toate randuielile Oastei Domnului, am urmarit pe cei care au fost si s-au jertfit pentru succesul ei, in poporul nostru, despre ceasul din noaptea Anului Nou 1923 cand, fie iertat, Parintele Iosif, cutremurat de ceea ce vedea pe geam oameni iesind de la destrabalarile Anului Nou si-a pus in gand acea dumnezeiasca hotarare de a face ceva pentru poporul asta, de a-l scoate din aceasta viata pacatoasa. Caci dupa Primul Razboi Mondial, majoritatea omenirii din poporul nostru a fost in asa masura de destrabalata, in asa masura de pierduta, incat hotararea Parintelui Iosif, fie iertat, a fost o binecuvantare de la Dumnezeu. i daca Sibiul il revendica pe drept cuvant pe Parintele Iosif si nimeni nu poate contesta acest lucru, ca sufletul acestei miscari a fost Parintele Iosif Trifa, si Bihorul nostru, orasul Oradea il revendica cu egala indreptatire pe fratele si fie iertatul parintele nostru Traian Dorz, fratele nostru in Hristos. L-am cunoscut personal. A vrut Dumnezeu ca in anul 1958, la sarbatoarea hramului manastirii din marginea orasului Arad, Gai, manastire de maici atunci, sa pot asista la poate cel din urma congres sau adunare a Oastei Domnului, cunoscandu-i pe toti cei care erau fruntasii ei. Daca astazi cei care au parasit Oastea, sub diferite motive, fie de ordin pecuniar, fie de ordin de ambitie, de lideri si asa mai departe, mai au indrazneala de a chema numele lui Traian Dorz, Marini si ceilalti, apoi daca i-ar auzi, ar putea sa se cutremure, cred, de legamantul pe care fratele Traian si ceilalti l-au facut atunci, dorind tuturor...
