S-a întâmplat în 29 iunie 1400
S-a intamplat in 29 iunie 1400 was first posted on iunie 29, 2020 at 2:47 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 29 iunie 1400: Inceputul domniei lui Alexandru cel Bun in Moldova. Alexandru cel Bun a fost domnitor al Moldovei intre 29 iunie 1400 1 ianuarie 1432. Fiu al lui Roman I, Alexandru cel Bun a avut una dintre cele mai lungi domnii, caracterizata printr-o perioada de liniste si prosperitate. Alexandru este fiul lui Roman I Musat, dintr-o a doua casatorie cu Anastasia, din ramura Koriatovici, a dinastiei lituane a Gedyminilor, vara a regelui Poloniei, Vladislav Jagello. Din prima casatorie a tatalui sau, Alexandru mai avea trei frati, tefan I, Mihail si Iuga. Este primul din neamul Bogdanestilor, care poarta nume de botez de origine greceasca, Alexandru.
I s-a spus cel Bun mult dupa moarte, Alexandru Voda cel Batran si Bun apare in Letopisetul lui Grigore Ureche, in primul sfert al secolului al XVII-lea. A fost asociat la domnie cu fratele sau Bogdan, cel putin in titlul actelor tatalui sau din 1392-1393. Bogdan mai este mentionat in cateva acte, pana la 28 iunie 1411. Alexandru si-a asociat la domnie fiul cel mare, din a doua casatorie, Ilias, intre 2 august 1414 20 august 1431. Alexandru cel Bun a avut patru sotii: Margareta, Ana (Neacsa), Ringala vara primara a lui Vladislav Jagello, si Marena (Marina, Maria). Printre fii lui Alexandru, care i-au succedat la conducerea Moldovei, se numara Ilias, tefan al II-lea, Petru al II-lea, Bogdan al II-lea tatal lui tefan cel Mare si Petru Aron. Abil politician, Alexandru a reusit sa mentina un echilibru intre Polonia si Ungaria. Pe 12 martie 1402 incheie un tratat de vasalitate cu regele Poloniei, Vladislav Jagello, care va fi reinnoit in 1404, 1407 si 1411. Prin acest tratat, Alexandru a cautat sa se apere de pretentiile lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, care vroia sa reinstaureze suzeranitatea maghiara asupra Moldovei si mai ales sa controleze Chilia, punctul terminus al drumului central-european spre gurile Dunarii. Pe 15 martie 1412, Vladislav Jagello si Sigismund de Luxemburg semneaza tratatul de la Lublau. Acesta prevedea ca in cazul neparticiparii lui Alexandru la campania antiotomana luata in considerare, Moldova sa fie impartita intre cei doi conducatori, Poloniei revenindu-i Suceava si Cetatea Alba, iar Ungariei, Romanul si Chilia. Tratatul de la Lublau nu a fost pus niciodata in aplicare, pentru ca Alexandru si-a onorat obligatiile asumate prin recunoasterea suzeranitatii polone si datorita faptului, ca divergentele polono-ungare s-au dovedit intotdeauna mai puternice decat interesele comune. In calitate de vasal, Alexandru a trimis corpuri de oaste la Gr nwald in 1410, respectiv Marienburg in 1422, care au luptat alaturi de armata poloneza, impotriva cavalerilor teutoni. In...