Fragment din Scara Raiului Cerceteaza mintea ascultatorilor necercati si vei afla in ea o nazuinta gresita: pofta de linistire, de postire nemasurata, de rugaciune neimprastiata, de cea mai deplina lipsa de slava desarta, de neuitata pomenire a mortii, de strapungere neincetata a inimii, de desavarsita nemaniere, de tacere adanca, de curatie covarsitoare. De aceea, neavandu-le []Fragment din Scara RaiuluiCerceteaza mintea ascultatorilor necercati si vei afla in ea o nazuinta gresita: pofta de linistire, de postire nemasurata, de rugaciune neimprastiata, de cea mai deplina lipsa de slava desarta, de neuitata pomenire a mortii, de strapungere neincetata a inimii, de desavarsita nemaniere, de tacere adanca, de curatie covarsitoare. De aceea, neavandu-le pe acestea de la inceput, dintr-o buna iconomie, au sarit la ele inainte de vreme si s-au ratacit. Pentru ca vrajmasul i-a amagit sa le caute pe acestea inainte de vreme, ca nu cumva rabdand, sa le afle pe acestea la vremea lor .[]Daca este un timp potrivit pentru tot lucrul de sub cer, cum zice Eclesiastul (Ecl. 3, 1), dar intre toate lucrurile sunt si lucrurile sfintite ale vietuirii noastre, sa avem grija sa cautam in fiecare timp cele potrivite acelui timp. Caci este un timp al nepatimirii in cei ce se nevoiesc si un timp al impatimirii pentru tineretea celor ce se nevoiesc; un timp al lacrimilor si un timp al inimii invartosate; un timp al supunerii si un timp al stapanirii; un timp al postului si un timp al impartasirii de hrana; un timp al razboiului din partea trupului dusman si un timp al linistirii fierbintelii; un timp al iernii sufletului (al viforului) si un timp al linistii mintii; un timp al intristarii inimii si un timp al bucuriei duhovnicesti; un timp de invatare a altora si un timp de ascultare; un timp al intinarilor intru inchipuirea de sine si un timp al curatiei, pentru smerenie; un timp de lupta si un timp de odihna adapostita; un timp de linistire si un timp de imprastiere nestapanita; un timp de rugaciune neintrerupta si un timp de slujire nefatarnica. Deci sa nu cautam inainte de timp cele ale timpului (potrivit pentru un lucru), amagindu-ne dintr-o pornire a mandriei. Sa nu cautam iarna cele ale verii; nu,in samanta, snopii. Pentru catimpul semanarii cere osteneli si timpul secerisului aduce haruri negraite. Iar de nu, nu vom lua nici la timpul cuvenit cele proprii ale timpului .

Daca Hristos fuge de Irod trupeste, desi putea toate, sa invete cei porniti sa se arunce pe ei in ispite. Sa nu dai, zice, piciorul tau spre clatinare si nu va dormita ingerul care te pazeste (Ps. CXXV, 2-3).[Scolie din Sf. Ioan Gura de Aur: Nu trebuie nici refuzate nevointele, nici sa sarim spre ele. Caci astfel si biruinta noastra va fi mai stralucitoare, si diavolul facut mai de ras prin infranare. Atrasi in lupta, sa o primim cu barbatie. Nechemati in ea, sa ne linistim si sa asteptam vremea luptelor, ca sa aratam si necautarea slavei desarte si barbatiei ]Trufia se impleteste cu barbatia, ca iedera cu chiparosul. Sa fie lucrarea in noi necontenita, ca sa nu socotim ca am agonisit vreun bine prin simpla cugetare; ci, luand seama la calitatea lui adevarata, sa vedem daca el este in noi si atunci ne vom cunoaste pe noi, negresit ca fiind cu lipsuri. Cerceteaza fara odihna si semnele patimilor, si atunci vei afla multe ale lor aflandu-se in tine. Noi, ca unii ce suntem in aceste boli, nu putem sa le descoperim, fie din pricina neputintei, fie din pricina unei adanci stapaniri a noastre de catre ele, de mai inainte.

Dumnezeu judeca intentia, dar cauta cu iubire de oameni si lucrarea. Mare este cel ce nu are nicio lipsa in cele ce-I stau in putere. Dar mai mare este cel ce se apuca cu smerenie si de cele mai presus de putere. Dar de multe ori dracii ne impiedica sa facem cele mai usoare si mai folositoare noua si ne indeamna sa ne apucam de cele mai obositoare .[Nota Pr. Staniloae: Scararul iar face nuantele conforme realitatii. E bine sa ne apucam de cele mai presus de putere. Dar sa luam seama ca uneori aceasta este o ispita de la cel rau, ca sa avem scuza daca nu le-am implinit. Ca aceasta e o ispita rea se vede cand nu facem cele dupa puterea noastra, dar ne apucam de cele mai presus de putere. Intai sa le facem pe acelelea si apoi sa ne apucam de acestea .]*Tot razboiul dracesc din noi consta din aceste trei chipuri atotcuprinzatoare: din negrija, din mandriesau din pizma dracilor. E de plans cel dintai; e foarte ticalos al doilea; dar fericit este al treilea.

Sa ne fie in toate, dupa Dumnezeu, constiinta drept tinta si indreptar, ca, cunoscand de unde vine suflarea vanturilor, sa intindem panzele potrivite lor.

In toate lucrarile noastre cele dupa Dumnezeu, dracii ne sapa trei gropi. Intai lupta ca sa impiedice sa se faca binele. Al doilea, dupa cea dintai infrangere a lor, ca sa nu se faca aceasta [binele] dupa Dumnezeu. Cand nu-si ating, talharii, nici tinta aceasta, venind linistit catre sufletul nostru,ne fericesc ca vietuim in toate dupa Dumnezeu. Dusmana celei dintai ispite este sarguinta si gandul la moarte. A celei de-a doua este supunerea si ocara; a celei de-a treia, defaimarea neincetata de sine.[]Dar dracii obisnuiesc sa faca si cele contrare celor spuse. Caci, cand izbutesc sa infranga sufletul si sa rastoarne lumina mintii, nu mai este in noi, nenorocitii, nici trezvie, nici dreapta socoteala (discernamant), nici socotinta, nici rusine, ci tocire, nesimtire, nedeosebire si orbire.

De nu va veni seara si intunerecul peste ziua sufletului, talharii nu vor jefui, junghia si pierde. Prin furt se pierde fiinta, prin furt se face ceea ce este bun ca ceea ce ar fi bun. Furtul este o luare in robie a sufletului prin nebagare de seama. Junghierea sufletului este omorarea mintii rationale, cazute in fapte necuvenite. Iar pierderea e deznadejdea dupa nelegiuirea savarsita.[]Sa indrazneasca patimasii care se smeresc. Caci chiar de vor cadea in toate gropile si vor fi vanati prin toate cursele si se vor imbolnavi de toate bolile, dar dupa insanatosire vor fi tuturor doctori si luminatori, sfesnice si povatuitori, invatand chipurile de vindecare ale fiecarei boli si izbavind pe cei ce vor cadea prin incercarea (experienta) lor.

Cei ce sunt chinuiti inca de niscai ganduri de mai inainte furisate si pot sa invete macar prin cuvantul simplu, sa invete, dar sa nu si conduca. Caci poate ca, rusinandu-se de cuvintele lor, vor incepe sa faca cele bune. Si se intampla in ei ceea ce am vazut la unii ce se tavaleau in mocirla. Acestia, murdarindu-se de noroi, invatau pe trecatori chipul in care s-au scufundat, povestindu-le aceasta spre mantuirea lor, ca sa nu cada si ei in aceeasi patimire. Caci pentru mantuirea lor i-a izbavit pe ei Dumnezeu, Cel atotputernic, de noroi. Iar daca cei patimasi se vor arunca de bunavoie in placeri, sa impartaseasca invatatura prin tacere. Caci s-a zis ca Iisus a inceput a face si (apoi) a invatat . (Fapte 1, 1).[]Se intampla uneori ca ceea ce pentru unul este leac, pentru altul este otrava. Si se intampla alteori ca, una si aceeasi, data unuia la timp potrivit, ii este leac si la timp nepotrivit ii este osanda.

Am vazut doftor nepriceput care, defaimand pe cel zdrobit, nu i-a pricinuit nimic altceva decat deznadejdea. Si am vazut doftor iscusit care, operand prin ocarare inima umflata, a golit-o de tot puroiul. Am vazut odata pe un bolnav, band...