22 septembrie – Psalmul 108, v. 1: Gata îmi este inima!
O, cat de mult sunt deosebite inimile oamenilor una de alta! Unii au o inima gata sa faca orice, fiindca atunci cand inima este buna, ea este gata indata sa faca binele. Cel ce are o inima rea este tot asa de gata sa faca raul. Indata ce i se spune, indata ce este indemnata, []O, cat de mult sunt deosebite inimile oamenilor una de alta!Unii au o inima gata sa faca orice, fiindca atunci cand inima este buna, ea este gata indata sa faca binele. Cel ce are o inima rea este tot asa de gata sa faca raul.
Indata ce i se spune, indata ce este indemnata, indata ce i se arata ca un lucru bun trebuie facut, inima buna este gata sa sara, sa se ofere, sa-l faca. i tot asa este gata si inima cea rea.
Chiar daca mintea, mai calculata, vine si-i spune ca pen-tru a face acest bine se cere osteneala, paguba, suferinta, inima gata nu cantareste mult si face.
Inima buna face binele altuia, chiar daca prin aceasta isi face siesi rau.
O inima rea, cand este gata, este tot la fel! Nici asta nu sta mult sa cantareasca urmarile: la cel dintai indemn rau, face raul, chiar daca ea insasi nu are din aceasta nici un folos, ci chiar numai raul. i paguba. i atunci cand face raul. i dupa aceea, cand l-a facut. i dupa cum inima cea buna nu asculta de mintea sa, care mai de multe ori se gandeste la comoditatea proprie de-cat la binele altuia, tot asa inima gata la rau nu asculta de mintea care o opreste, instiintand-o despre urmari. Dar ce minunata si fericita este totdeauna o inima gata sa faca binele!O astfel de inima, desi sangereaza de multe ori,desi gusta cu amar durerea nerecunostintei si a dezama-girilor din partea multora pe care i-a ajutatsi desi se intoarce, adesea, cu rani si cu vanatai de pe urma binefacerilor sale,ea totusi nu descurajeaza niciodatasi nu renunta la facerea ei de bine.
Pentru ca aceasta este fericirea ei. Ea numai cand face binele se simte fericita. Ce minunata este inima care totdeauna este gata sa cante!Care totdeauna este gata sa bucure pe cineva, sa se bu-cure cu cineva si sa se bucure de ceva.
Care totdeauna este gata sa faca totul cu bucurie (1 Cor. 16, 14; Rom. 12, 8).
Ce voioasa este slujba unei astfel de inimi si ce bine-voitoare este osteneala ei,ce calda mana ei si ce luminoasa privirea,ce fericita partasia ei si ce bucuroasa binefacerea!Langa ea este totul cald, senin si placut.
Langa o astfel de inima nici o noapte nu-i intunecoasa, nici un necaz, deznadajduit si nici o lupta, necastigata.
Caci inima gata de partasie curata este o comoara, si pentru Dumnezeu si pentru...
Indata ce i se spune, indata ce este indemnata, indata ce i se arata ca un lucru bun trebuie facut, inima buna este gata sa sara, sa se ofere, sa-l faca. i tot asa este gata si inima cea rea.
Chiar daca mintea, mai calculata, vine si-i spune ca pen-tru a face acest bine se cere osteneala, paguba, suferinta, inima gata nu cantareste mult si face.
Inima buna face binele altuia, chiar daca prin aceasta isi face siesi rau.
O inima rea, cand este gata, este tot la fel! Nici asta nu sta mult sa cantareasca urmarile: la cel dintai indemn rau, face raul, chiar daca ea insasi nu are din aceasta nici un folos, ci chiar numai raul. i paguba. i atunci cand face raul. i dupa aceea, cand l-a facut. i dupa cum inima cea buna nu asculta de mintea sa, care mai de multe ori se gandeste la comoditatea proprie de-cat la binele altuia, tot asa inima gata la rau nu asculta de mintea care o opreste, instiintand-o despre urmari. Dar ce minunata si fericita este totdeauna o inima gata sa faca binele!O astfel de inima, desi sangereaza de multe ori,desi gusta cu amar durerea nerecunostintei si a dezama-girilor din partea multora pe care i-a ajutatsi desi se intoarce, adesea, cu rani si cu vanatai de pe urma binefacerilor sale,ea totusi nu descurajeaza niciodatasi nu renunta la facerea ei de bine.
Pentru ca aceasta este fericirea ei. Ea numai cand face binele se simte fericita. Ce minunata este inima care totdeauna este gata sa cante!Care totdeauna este gata sa bucure pe cineva, sa se bu-cure cu cineva si sa se bucure de ceva.
Care totdeauna este gata sa faca totul cu bucurie (1 Cor. 16, 14; Rom. 12, 8).
Ce voioasa este slujba unei astfel de inimi si ce bine-voitoare este osteneala ei,ce calda mana ei si ce luminoasa privirea,ce fericita partasia ei si ce bucuroasa binefacerea!Langa ea este totul cald, senin si placut.
Langa o astfel de inima nici o noapte nu-i intunecoasa, nici un necaz, deznadajduit si nici o lupta, necastigata.
Caci inima gata de partasie curata este o comoara, si pentru Dumnezeu si pentru...
