S-a întâmplat la 13 octombrie 1887
S-a intamplat la 13 octombrie 1887: A incetat din viata, la Bucuresti, Constantin Lecca, pictor roman. A pictat compozitii si portrete cu tema istorica (Uciderea lui Mihai Viteazul); portrete ale contemporanilor (Maria Trifu-Maiorescu; Autoportret). A fost primul pictor roman care a executat pictura bisericeasca in stil occidental. A pictat numeroase compozitii si portrete de inspiratie []The post S-a intamplat la 13 octombrie 1887 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat la 13 octombrie 1887 was first posted on octombrie 13, 2020 at 2:27 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat la 13 octombrie 1887: A incetat din viata, la Bucuresti, Constantin Lecca, pictor roman. A pictat compozitii si portrete cu tema istorica (Uciderea lui Mihai Viteazul); portrete ale contemporanilor (Maria Trifu-Maiorescu; Autoportret). A fost primul pictor roman care a executat pictura bisericeasca in stil occidental. A pictat numeroase compozitii si portrete de inspiratie istorica, precum si portrete ale protipendadei momentului. A colaborat timp de cincisprezece ani cu Misu Popp si Barbu Stanescu, impreuna cu care a pictat numeroase biserici din Bucuresti (Curtea Veche, Sfanta Ecaterina, Sfantul Gheorghe-Nou, Razvan Voda, Radu Voda) si din tara. Ca editor, a infiintat prima tipografie din Craiova si prima revista culturala din Oltenia, revista Mozaic, in 1838. Ca pedagog, a activat timp de cincisprezece ani ca profesor de desen la coala Centrala din Craiova, iar dupa Revolutia din 1848 a fost profesor de desen la Colegiul Sfantul Sava din Bucuresti. In politica s-a remarcat ca participat la Revolutia de la 1848 si a sustinut unirea si independenta Principatelor.
Dupa 1870, bolnav fiind, artistul s-a retras din viata artistica. A murit in 1887 si a fost inmormantat la Cimitirul Bellu din Bucuresti. Nascut la Brasov, la 4 august 1807, intr-o familie de negustori originari din Oltenia, el a fost elev al scolii romanesti din Schei, al gimnaziului sasesc din Brasov si Blaj. In 1827 a plecat la Buda pentru a invata mestesugul picturii. Din pacate, acolo n-a prea avut de la cine invata, asa ca putem spune ca a fost, cel putin in aceasta directie, un autodidact. In schimb, la Buda, Lecca a intalnit un grup de romani patrioti, preocupati sa duca mai departe idealurile scolii ardelene si sa demonstreze, cu mijloace stiintifice, latinitatea si continuitatea neamului romanesc pe meleagurile sale. Ajuns un apropiat al lui Zaharia Caracalechi, el a devenit colaborator al revistei Biblioteca romaneasca, unde a publicat articole de istorie, literatura, traduceri si mai ales portrete de domnitori romani. In 1833, Constantin Lecca s-a stabilit la Craiova. Cum a ajuns aici, nu stim, dar cert este faptul ca in acel an el a fost invitat sa ocupe postul de profesor de desen la coala Centrala din capitala Olteniei si, tot in acel an, el a semnat si datat Portretul profesorului Grigore Plesoianu, Portretul prefectului de Romanati Gh. Cotofeanu si alte cateva.
Constantin Lecca a fost astfel primul profesor de desen din Oltenia, a fost acela care a infiintat prima tipografie din Craiova, la 1837, prima revista de cultura din Oltenia, Mozaicul, in 1838, a fost primul pictor roman modern din acest colt de tara si primul pictor roman care a executat, la noi, pictura bisericeasca in stil occidental. Cei cinsprezece ani cat a trait la Craiova, sau mai exact cat a fost legat de acest oras, sunt considerati a fi cei mai importanti din viata sa. Astfel, la Craiova si-a intemeiat o familie, i s-au nascut cei sapte copii, si-a facut o situatie materiala care i-a permis sa se puna la adapostul zilei de maine, sa calatoreasca la Buda, Viena, la Roma (timp de mai mult de un an) si Paris (in ultimele luni ale anului 1847 si primele luni ale anului 1848). Atunci, la Paris, unde a mers de fapt pentru autoperfectionare, el s-a aflat in cercul Societatii studentilor romani alaturi de Nicolae Balcescu, Dimitrie Bolintineanu, fratii Bratianu, Golescu, Romanescu s.a. In perioada craioveana, Constantin Lecca a pictat o serie de tablouri care au ramas de referinta in arta romaneasca. Amintim, astfel, in acest sens,...
S-a intamplat la 13 octombrie 1887 was first posted on octombrie 13, 2020 at 2:27 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat la 13 octombrie 1887: A incetat din viata, la Bucuresti, Constantin Lecca, pictor roman. A pictat compozitii si portrete cu tema istorica (Uciderea lui Mihai Viteazul); portrete ale contemporanilor (Maria Trifu-Maiorescu; Autoportret). A fost primul pictor roman care a executat pictura bisericeasca in stil occidental. A pictat numeroase compozitii si portrete de inspiratie istorica, precum si portrete ale protipendadei momentului. A colaborat timp de cincisprezece ani cu Misu Popp si Barbu Stanescu, impreuna cu care a pictat numeroase biserici din Bucuresti (Curtea Veche, Sfanta Ecaterina, Sfantul Gheorghe-Nou, Razvan Voda, Radu Voda) si din tara. Ca editor, a infiintat prima tipografie din Craiova si prima revista culturala din Oltenia, revista Mozaic, in 1838. Ca pedagog, a activat timp de cincisprezece ani ca profesor de desen la coala Centrala din Craiova, iar dupa Revolutia din 1848 a fost profesor de desen la Colegiul Sfantul Sava din Bucuresti. In politica s-a remarcat ca participat la Revolutia de la 1848 si a sustinut unirea si independenta Principatelor.
Dupa 1870, bolnav fiind, artistul s-a retras din viata artistica. A murit in 1887 si a fost inmormantat la Cimitirul Bellu din Bucuresti. Nascut la Brasov, la 4 august 1807, intr-o familie de negustori originari din Oltenia, el a fost elev al scolii romanesti din Schei, al gimnaziului sasesc din Brasov si Blaj. In 1827 a plecat la Buda pentru a invata mestesugul picturii. Din pacate, acolo n-a prea avut de la cine invata, asa ca putem spune ca a fost, cel putin in aceasta directie, un autodidact. In schimb, la Buda, Lecca a intalnit un grup de romani patrioti, preocupati sa duca mai departe idealurile scolii ardelene si sa demonstreze, cu mijloace stiintifice, latinitatea si continuitatea neamului romanesc pe meleagurile sale. Ajuns un apropiat al lui Zaharia Caracalechi, el a devenit colaborator al revistei Biblioteca romaneasca, unde a publicat articole de istorie, literatura, traduceri si mai ales portrete de domnitori romani. In 1833, Constantin Lecca s-a stabilit la Craiova. Cum a ajuns aici, nu stim, dar cert este faptul ca in acel an el a fost invitat sa ocupe postul de profesor de desen la coala Centrala din capitala Olteniei si, tot in acel an, el a semnat si datat Portretul profesorului Grigore Plesoianu, Portretul prefectului de Romanati Gh. Cotofeanu si alte cateva.
Constantin Lecca a fost astfel primul profesor de desen din Oltenia, a fost acela care a infiintat prima tipografie din Craiova, la 1837, prima revista de cultura din Oltenia, Mozaicul, in 1838, a fost primul pictor roman modern din acest colt de tara si primul pictor roman care a executat, la noi, pictura bisericeasca in stil occidental. Cei cinsprezece ani cat a trait la Craiova, sau mai exact cat a fost legat de acest oras, sunt considerati a fi cei mai importanti din viata sa. Astfel, la Craiova si-a intemeiat o familie, i s-au nascut cei sapte copii, si-a facut o situatie materiala care i-a permis sa se puna la adapostul zilei de maine, sa calatoreasca la Buda, Viena, la Roma (timp de mai mult de un an) si Paris (in ultimele luni ale anului 1847 si primele luni ale anului 1848). Atunci, la Paris, unde a mers de fapt pentru autoperfectionare, el s-a aflat in cercul Societatii studentilor romani alaturi de Nicolae Balcescu, Dimitrie Bolintineanu, fratii Bratianu, Golescu, Romanescu s.a. In perioada craioveana, Constantin Lecca a pictat o serie de tablouri care au ramas de referinta in arta romaneasca. Amintim, astfel, in acest sens,...
