S-a întâmplat la 19 octombrie 1961
S-a intamplat la 19 octombrie 1961: A murit scriitorul Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Romane. Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pascani d. Bucuresti) scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, om politic. A fost membru corespondent al Academiei Romane din 26 mai 1916, membru titular din 1 iunie 1921 si membru titular activ din 12 august []The post S-a intamplat la 19 octombrie 1961 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat la 19 octombrie 1961 was first posted on octombrie 19, 2020 at 5:12 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat la 19 octombrie 1961: A murit scriitorul Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Romane. Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pascani d. Bucuresti) scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, om politic. A fost membru corespondent al Academiei Romane din 26 mai 1916, membru titular din 1 iunie 1921 si membru titular activ din 12 august 1948. Cunoscut mai degraba ca un ilustru scriitor decat ca om politic, Mihail Sadoveanu a lasat posteritatii o opera care se intinde pe o jumatate de secol, avand amploarea unei intregi literaturi , indreptatind caracterizarea lui George Calinescu care aprecia ca esenta operei lui Sadoveanu sta in dimensionalitate, in granduare . Raportat la curentele literare, Mihail Sadoveanu a fost caracterizat de critica literara drept un realist cu viziune romantica si un romantic care aduce detalii ca un realist, un contemplativ. Din punct de vedre al orientarii politice, la inceputul activitatii sale, Sadoveanu a facut parte din Partidul Poporului, apoi l-a urmat pe Constantin Argetoianu cand acesta si-a fondat propriul partid, timp in care fost numit presedinte al Senatului. Dupa instalarea regimului autoritar a lui Carol al II-lea, scriitorul s-a numarat printre cei fideli monarhiei, dar dupa venirea comunistilor la putere acesta si-a schimbat brusc orientarea politica devenind un fervent sustinator al regimului. Astfel, exact in acesta perioada, Mihail Sadoveanu ocupa functia de presedinte al Adunarii Deputatilor si se numara printre cei cinci membri ai Prezidiului provizoriu al Republicii Populare Romane, care a preluat conducerea statului dupa abdicarea regelui Mihai I. Tatal sau, Alexandru Sadoveanu, era de profesie avocat, originar din Oltenia, iar mama sa, Profira Ursachi, era fiica de razesi. Studiile primare le-a facut la Pascani (1892 1897) unde l-a avut ca dascal pe Mihai Busuioc cel pe care l-a descris in povestirea Domnu Trandafir, apoi a urmat gimnaziul Alecu Donici la Falticeni. i-a continuat pregatirea la Liceul National din Iasi (1897 1900) si la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, insa cursurile au fost intrerupte in 1901. A debutat in revista bucuresteana satirica Dracu in 1897 cu schita Domnisoara M din Falticeni, semnandu-se Mihai din Pascani. S-a dedicat vietii literare inca din anii de liceu, colaborand cu schite si versuri la Convorbiri literare, Pagini literare, Samanatorul (fondat de Nicolae Iorga). In 1898 a inceput colaborarea la foaia Viata noua alaturi de Gala Galaction, N. D. Cocea, Tudor Arghezi, semnand cu numele sau, dar si cu pseudonimul M. S. Cobuz. Din 1906 pana in 1916 a colaborat strans la revista Viata romaneasca care dezbatea de pe pozitii poporaniste, problemele sociale si nationale ale epocii. A ocupat si o serie de functii publice precum inspector al caminelor culturale, iar din 1910 a fost numit director al Teatrului National din Iasi, pozitie pe care a ocupat-o pana in 1919. In 1919, impreuna cu poetul si umoristul George Topirceanu care fusese eliberat din lagarul de prizonieri de razboi din Bulgaria, a scos revista Insemnari literare care si-a incetat aparitia in luna decembrie a aceluiasi an. Intre 1924 si 1938 a colaborat la revistele Lumea si Adevarul literar si a condus ziarele Adevarul si Dimineata. Intre 23 iunie si 31 august 1913 a participat ca sublocotenent in Regimentul 15 Razboieni la campania din Bulgaria, in timpul celui de-al doilea razboi balcanic.
In timpul primului razboi mondial a fost incadrat in armata romana cu gradul de locotenent in rezerva, fiind pus la conducerea unui ziar pentru soldati, al carui nume a fost Romania organ al apararii nationale . La acest ziar au mai colaborat Alexandru Vlahuta, Octavian Goga, Ion Simionescu, Lucian Blaga si altii. O parte a articolelor publicate aici au fost reunite apoi in volumele File insangerate (1917), devenit Frunze in furtuna si Strada Lapusneanu (1932), ulterior aparut sub titlul Trenul fantoma (1932). Activitatea politica o incepe in 1926, cand este ales senator pe listele Partidului Poporului, condus de generalul Alexandru Averescu. Apropiat al lui Constantin Argetoianu, Sadoveanu l-a urmat pe acesta indeaproape in timpul schimbarilor orientarilor si taberelor politice. Astfel, in timpul asa-numitului guvern Iorga Argetoianu (18 aprilie 1931 31 mai 1932), Mihail Sadoveanu a fost preferat sa ocupe functia de presedinte al Senatului (18 iunie 1931 10 iunie 1932).
Profitand de criza politica, Carol l-a desemnat prim-ministru pe Nicolae Iorga pe 18 aprilie 1931, deoarece savantul se bucura de un prestigiu ireprosabil in ochii opiniei publice si in strainatate, ceea ce constituia o perdea de fum pentru restul clasei politice. In fapt, regele detinea puterea indirecta, iar Constantin Argetoianu, din functia de ministru al Internelor, s-a ocupat de manevrele de culise pentru a asigura succesul guvernului in alegeri. Lista ministrilor a fost alcatuita personal de Carol, iar Argetoianu a negociat cu I. G. Duca participarea PNL pe lista unei coalitii de partide politice denumita Uniunea Nationala Portofoliile au fost impartite dupa un algoritm prestabilit la fel ca si presedintia celor doua camere. Candidatul din partea PND, academicianul Dimitrie Pompeiu, a primit sefia Adunarii, iar Argetoianu l-a desemnat pe Sadoveanu, un apropiat al sau, la conducerea...
S-a intamplat la 19 octombrie 1961 was first posted on octombrie 19, 2020 at 5:12 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat la 19 octombrie 1961: A murit scriitorul Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Romane. Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pascani d. Bucuresti) scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, om politic. A fost membru corespondent al Academiei Romane din 26 mai 1916, membru titular din 1 iunie 1921 si membru titular activ din 12 august 1948. Cunoscut mai degraba ca un ilustru scriitor decat ca om politic, Mihail Sadoveanu a lasat posteritatii o opera care se intinde pe o jumatate de secol, avand amploarea unei intregi literaturi , indreptatind caracterizarea lui George Calinescu care aprecia ca esenta operei lui Sadoveanu sta in dimensionalitate, in granduare . Raportat la curentele literare, Mihail Sadoveanu a fost caracterizat de critica literara drept un realist cu viziune romantica si un romantic care aduce detalii ca un realist, un contemplativ. Din punct de vedre al orientarii politice, la inceputul activitatii sale, Sadoveanu a facut parte din Partidul Poporului, apoi l-a urmat pe Constantin Argetoianu cand acesta si-a fondat propriul partid, timp in care fost numit presedinte al Senatului. Dupa instalarea regimului autoritar a lui Carol al II-lea, scriitorul s-a numarat printre cei fideli monarhiei, dar dupa venirea comunistilor la putere acesta si-a schimbat brusc orientarea politica devenind un fervent sustinator al regimului. Astfel, exact in acesta perioada, Mihail Sadoveanu ocupa functia de presedinte al Adunarii Deputatilor si se numara printre cei cinci membri ai Prezidiului provizoriu al Republicii Populare Romane, care a preluat conducerea statului dupa abdicarea regelui Mihai I. Tatal sau, Alexandru Sadoveanu, era de profesie avocat, originar din Oltenia, iar mama sa, Profira Ursachi, era fiica de razesi. Studiile primare le-a facut la Pascani (1892 1897) unde l-a avut ca dascal pe Mihai Busuioc cel pe care l-a descris in povestirea Domnu Trandafir, apoi a urmat gimnaziul Alecu Donici la Falticeni. i-a continuat pregatirea la Liceul National din Iasi (1897 1900) si la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, insa cursurile au fost intrerupte in 1901. A debutat in revista bucuresteana satirica Dracu in 1897 cu schita Domnisoara M din Falticeni, semnandu-se Mihai din Pascani. S-a dedicat vietii literare inca din anii de liceu, colaborand cu schite si versuri la Convorbiri literare, Pagini literare, Samanatorul (fondat de Nicolae Iorga). In 1898 a inceput colaborarea la foaia Viata noua alaturi de Gala Galaction, N. D. Cocea, Tudor Arghezi, semnand cu numele sau, dar si cu pseudonimul M. S. Cobuz. Din 1906 pana in 1916 a colaborat strans la revista Viata romaneasca care dezbatea de pe pozitii poporaniste, problemele sociale si nationale ale epocii. A ocupat si o serie de functii publice precum inspector al caminelor culturale, iar din 1910 a fost numit director al Teatrului National din Iasi, pozitie pe care a ocupat-o pana in 1919. In 1919, impreuna cu poetul si umoristul George Topirceanu care fusese eliberat din lagarul de prizonieri de razboi din Bulgaria, a scos revista Insemnari literare care si-a incetat aparitia in luna decembrie a aceluiasi an. Intre 1924 si 1938 a colaborat la revistele Lumea si Adevarul literar si a condus ziarele Adevarul si Dimineata. Intre 23 iunie si 31 august 1913 a participat ca sublocotenent in Regimentul 15 Razboieni la campania din Bulgaria, in timpul celui de-al doilea razboi balcanic.
In timpul primului razboi mondial a fost incadrat in armata romana cu gradul de locotenent in rezerva, fiind pus la conducerea unui ziar pentru soldati, al carui nume a fost Romania organ al apararii nationale . La acest ziar au mai colaborat Alexandru Vlahuta, Octavian Goga, Ion Simionescu, Lucian Blaga si altii. O parte a articolelor publicate aici au fost reunite apoi in volumele File insangerate (1917), devenit Frunze in furtuna si Strada Lapusneanu (1932), ulterior aparut sub titlul Trenul fantoma (1932). Activitatea politica o incepe in 1926, cand este ales senator pe listele Partidului Poporului, condus de generalul Alexandru Averescu. Apropiat al lui Constantin Argetoianu, Sadoveanu l-a urmat pe acesta indeaproape in timpul schimbarilor orientarilor si taberelor politice. Astfel, in timpul asa-numitului guvern Iorga Argetoianu (18 aprilie 1931 31 mai 1932), Mihail Sadoveanu a fost preferat sa ocupe functia de presedinte al Senatului (18 iunie 1931 10 iunie 1932).
Profitand de criza politica, Carol l-a desemnat prim-ministru pe Nicolae Iorga pe 18 aprilie 1931, deoarece savantul se bucura de un prestigiu ireprosabil in ochii opiniei publice si in strainatate, ceea ce constituia o perdea de fum pentru restul clasei politice. In fapt, regele detinea puterea indirecta, iar Constantin Argetoianu, din functia de ministru al Internelor, s-a ocupat de manevrele de culise pentru a asigura succesul guvernului in alegeri. Lista ministrilor a fost alcatuita personal de Carol, iar Argetoianu a negociat cu I. G. Duca participarea PNL pe lista unei coalitii de partide politice denumita Uniunea Nationala Portofoliile au fost impartite dupa un algoritm prestabilit la fel ca si presedintia celor doua camere. Candidatul din partea PND, academicianul Dimitrie Pompeiu, a primit sefia Adunarii, iar Argetoianu l-a desemnat pe Sadoveanu, un apropiat al sau, la conducerea...
