S-a intamplat la 19 octombrie 1926: A murit Victor Babes, medic si bacteriolog, unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, autor al primului tratat de bacteriologie din lume (in colaborare cu Victor Cornil, Paris 1885); membru al Academiei Romane, vicepresedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919). Victor Babes (n. 4 iulie 1854, Viena []The post S-a intamplat la 19 octombrie 1926 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat la 19 octombrie 1926 was first posted on octombrie 19, 2020 at 2:58 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat la 19 octombrie 1926: A murit Victor Babes, medic si bacteriolog, unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, autor al primului tratat de bacteriologie din lume (in colaborare cu Victor Cornil, Paris 1885); membru al Academiei Romane, vicepresedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919). Victor Babes (n. 4 iulie 1854, Viena d. Bucuresti) a fost un bacteriolog si morfopatolog roman, membru al Academiei Romane din 1893. In colaborare cu Victor Andr Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile si rolul lor in anatomia si histologia patologica a bolilor infectioase) si prin care a pus bazele moderne ale acestei stiinte. De asemenea, este fondatorul scolii romanesti de microbiologie. In 1887, a pus bazele Institutului de Patologie si Bacteriologie din Bucuresti, acesta fiind primul institut de cercetari stiintifice infiintat in tara noastra. Aici el a organizat unul dintre primele centre de vaccinare antirabica din lume, dupa cel creat de Pasteur, la Paris. In 1900, a fondat, la Bucuresti, Societatea anatomica. Victor Babes s-a nascut la 4 iulie 1854, la Viena, fiind al doilea din cei noua copii ai familiei mama sa fiind Sofia Goldscheider, care facea parte dintr-o familie aristocrata vieneza, iar tatal, originar din Banat, Vincentiu Babes, avocat si militant pentru drepturile romanilor transilvaneni, fiind unul dintre cei care au sustinut in 1848, la Viena, cauza romanilor, si unul dintre membrii fondatori ai Academiei Romane.

Victor Babes a fost atras, inca din copilarie, de muzica si actorie, parcurge la Lugoj primele clase primare, insa moartea surorii sale, la numai 12 ani, de ftizie, il determina sa isi doreasca cu ardoare sa studieze medicina. Parcurge studiile liceale si de medicina, la Budapesta, iar mai apoi obtine doctoratul la Viena. Este atras de domeniul microbiologiei, si, in particular, de cercetarile lui Louis Pasteur.

Se stabileste la Paris, unde lucreaza mai intai la laboratorul lui Pasteur, apoi cu profesorul Victor Andr Cornil. Alaturi de acesta scrie, in anul 1885, primul tratat de bacteriologie din lume, intitulat Bacteriile si rolul lor in anatomia si histologia patologica a bolilor infectioase , lucrare pentru care primeste premiul Montyon din partea Academiei de tiinte din Paris. Insa pasiunea sa pentru cercetare incepuse sa se materializeze inca din perioada studentiei, cand au aparut primele articole care relatau despre descoperirile sale. Activitatea stiintifica a lui Victor Babes a acoperit domenii vaste, cuprinzand probleme legate de tuberculoza, lepra, vaccinare anti-rabica si seroterapie anti-difterica, marele savant demonstrand, printre altele, prezenta bacililor tuberculozei in urina persoanelor bolnave, sau identificand peste 40 de microorganisme patogene. In anul 1881 primeste titlul de conferentiar (docent privat), iar in anul 1884 a descoperit granulatiile din citoplasma, care au fost denumite granulatiile Babes-Ernest .

In anii 1885 1886 lucreaza la Berlin in laboratoarele lui Rudolf Virchow si Robert Koch. In 1885 primeste si postul de profesor de histopatologie la Universitatea din Budapesta, iar doi ani mai tarziu preia postul de profesor la Catedra de Anatomie Patologica si Bacteriologie de la Bucuresti, dupa ce a acceptat propunerea ministrului Invatamantului din Romania de la acea vreme, D.

A. Sturdza, de a se stabili la Bucuresti si de a pune bazele cercetarii bacteriologice romanesti.

La 28 aprilie 1887, infiinteaza primul institut stiintific medical din Romania, Institutul de Patologie si Bacteriologie , cu o puternica influenta a celor vazute la Institutul Pasteur din Paris, astfel ca institutia romaneasca avea sa capete, la scurta vreme, o puternica recunoastere europeana. Un pas inainte pentru cercetarea medicala romaneasca, insa, se spunea la acea vreme, un pas inapoi pentru marele savant, pe scena lumii stiintifice europene. De subliniat sunt conditiile in care a ajuns Babes la Bucuresti: pentru inceput, a locuit la Hotelul Bulevard din Capitala si a lucrat intr-un mic centru de cercetare situat pe langa vechea Opereta, apoi a semnat un contract cu statul roman, in care a...