„Iisus i-a zis: «Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa»“
Un rege al Angliei avea intre sfetnicii sai un necredincios. Toata lumea stia acest lucru. In tr o adunare a sfetnicilor, regele lua o Biblie si o dadu celui necredincios, zicandu-i: Te rog, deschide la Evanghelia de la Ioan, capitolul 14, versetul 6 si citeste. Sfetnicul citi: Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevarul si []Un rege al Angliei avea intre sfetnicii sai un necredincios. Toata lumea stia acest lucru. In tr o adunare a sfetnicilor, regele lua o Biblie si o dadu celui necredincios, zicandu-i: Te rog, deschide la Evanghelia de la Ioan, capitolul 14, versetul 6 si citeste.
Sfetnicul citi: Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine Destul! Acum te rog, spune dumneata, s-a mai aflat cineva in istoria lumii sa zica despre el ca este calea, adevarul si viata? Vezi, dragul meu, eu sunt imparat peste 300 de milioane de oameni, dar daca as zice ca sunt calea si adevarul, si viata, lumea ar spune ca-s nebun. Nimenea dintre muritorii pamantului n-a cutezat nici macar prin gand nu i-a trecut sa rosteasca astfel de vorbe. Cel ce le-a spus a fost nu numai om, ci El a fost si Dumnezeu; a fost Fiul lui DumnezeuNecredinciosul a ramas rusinat si din acea clipa a parasit necredinta.
Iisus Hristos n-a fost numai un Invatator. El n-a dat numai sfaturi morale. Sfaturi morale mai dau ei si altii, destui (dintre care cei mai multi ei insisi nu le tin). Domnul Iisus este Calea vietii, El este adevarul, El este Viata insasi.
Eu sunt Calea Inainte de a veni Mantuitorul, lumea traia in umbra si in intuneric (Lc. 1, 79); n avea nici lumina vietii, nici calea vietii. Prin Jertfa Sa cea scumpa, Domnul ne-a deschis iar calea spre cer. Ne-a scos din caile mortii si ne-a indrumat pe caile vietii. Domnul Iisus este Calea cea adevarata a vietii. Numai prin El putem inainta pe calea ce duce la viata cea vesnica.
Domnul este calea cea ingusta ce duce la cer. Intrati prin usa cea stramta, ca larga este usa si lata este calea ce duce la pierzare si multi sunt cei ce intra pe ea. Dar stramta este usa si ingusta este calea ce duce la viata si putini sunt cei ce o afla (Mt. 7, 13-14). Cu adevarat, putini sunt cei ce afla calea vietii si umbla pe ea.
Lumea e plina de cei ce alearga in galop pe caile mortii. De ce? Pentru ca diavolul, miselul cel mare, atrage pe oameni cu fel de fel de apucaturi si minciuni in caile ratacirii. Satana pandeste pas cu pas calea vietii noastre si incearca pas cu pas sa ne abata din caile Domnului. Lumea si viata sunt pline de rascruci si cai incurcate de unde pandeste Satana sufletele, intocmai ca paianjenul din paienjenis.
Vazut-ati cum face paianjenul? El tese o panza intreaga de cai incurcate si incalcite si pe urma se pune intr-un colt la panda. Vai de musca ce a dat in panza acestor cai incurcate. E pierduta. Paianjenul sare asupra ei si ii soarbe viata. Asa patesc si cei ce se lasa inselati de caile lumii si ispitele diavolului.
Batranii nostri au ridicat pe vremuri cruci la rascrucile drumurilor si la raspantiile hotarelor. Mare inteles sufletesc este in aceste cruci (pe care noi le lasam sa se rastoarne). La fiecare raspantie, ele ne arata icoana lui Iisus cel Rastignit, vrand parca sa ne zica: luati aminte ca si viata voastra cea sufleteasca este plina de fel de fel de raspantii ispititoare, pe unde va pandeste Satana. La fiecare raspantie din viata voastra ganditi-va la Iisus cel Rastignit si va rugati Lui sa va apere de calea ratacirii si a pierzarii sufletesti.
Cand vrei sa furi, gandeste-te ca ai in fata ta o raspantie a diavolului, cand vrei sa desfranezi, cand vrei sa te razbuni, sa inseli etc gandeste-te ca toate acestea sunt tot atatea raspantii ale diavolului prin care incearca sa ne atraga in caile mortii. In fata tuturor acestor ispite, trebuie sa vedem icoana Celui rastignit pe cruce, trebuie sa ne aducem aminte de cuvintele Domnului: Stati la drumuri si intrebati de cararile cele vesnice ale Domnului si vedeti care este calea cea buna si mergeti pe ea si veti afla odihna sufletelor voastre (Ier. 6, 16).
Ah, daca la toate raspantiile vietii L-am vedea pe Domnul si am asculta de El, ce viata curata si adevarata am trai! Insa cei mai multi asculta de diavolul si alearga in galop pe caile lui cele mincinoase.
Din razboiul cel mare, un soldat imi spunea o intamplare plina de invatatura sufleteasca.
Pe frontul din Galitia, soldatii austrieci au fost la inceput atrasi in cursa de catre adversarii rusi cu o apucatura sireata. Pe la raspantiile drumurilor erau tablite cu indicatii mincinoase. Indicatia de pe tabla arata ca drumul cutare si cutare duce colo si colo dar el ducea drept in tabara...
Sfetnicul citi: Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine Destul! Acum te rog, spune dumneata, s-a mai aflat cineva in istoria lumii sa zica despre el ca este calea, adevarul si viata? Vezi, dragul meu, eu sunt imparat peste 300 de milioane de oameni, dar daca as zice ca sunt calea si adevarul, si viata, lumea ar spune ca-s nebun. Nimenea dintre muritorii pamantului n-a cutezat nici macar prin gand nu i-a trecut sa rosteasca astfel de vorbe. Cel ce le-a spus a fost nu numai om, ci El a fost si Dumnezeu; a fost Fiul lui DumnezeuNecredinciosul a ramas rusinat si din acea clipa a parasit necredinta.
Iisus Hristos n-a fost numai un Invatator. El n-a dat numai sfaturi morale. Sfaturi morale mai dau ei si altii, destui (dintre care cei mai multi ei insisi nu le tin). Domnul Iisus este Calea vietii, El este adevarul, El este Viata insasi.
Eu sunt Calea Inainte de a veni Mantuitorul, lumea traia in umbra si in intuneric (Lc. 1, 79); n avea nici lumina vietii, nici calea vietii. Prin Jertfa Sa cea scumpa, Domnul ne-a deschis iar calea spre cer. Ne-a scos din caile mortii si ne-a indrumat pe caile vietii. Domnul Iisus este Calea cea adevarata a vietii. Numai prin El putem inainta pe calea ce duce la viata cea vesnica.
Domnul este calea cea ingusta ce duce la cer. Intrati prin usa cea stramta, ca larga este usa si lata este calea ce duce la pierzare si multi sunt cei ce intra pe ea. Dar stramta este usa si ingusta este calea ce duce la viata si putini sunt cei ce o afla (Mt. 7, 13-14). Cu adevarat, putini sunt cei ce afla calea vietii si umbla pe ea.
Lumea e plina de cei ce alearga in galop pe caile mortii. De ce? Pentru ca diavolul, miselul cel mare, atrage pe oameni cu fel de fel de apucaturi si minciuni in caile ratacirii. Satana pandeste pas cu pas calea vietii noastre si incearca pas cu pas sa ne abata din caile Domnului. Lumea si viata sunt pline de rascruci si cai incurcate de unde pandeste Satana sufletele, intocmai ca paianjenul din paienjenis.
Vazut-ati cum face paianjenul? El tese o panza intreaga de cai incurcate si incalcite si pe urma se pune intr-un colt la panda. Vai de musca ce a dat in panza acestor cai incurcate. E pierduta. Paianjenul sare asupra ei si ii soarbe viata. Asa patesc si cei ce se lasa inselati de caile lumii si ispitele diavolului.
Batranii nostri au ridicat pe vremuri cruci la rascrucile drumurilor si la raspantiile hotarelor. Mare inteles sufletesc este in aceste cruci (pe care noi le lasam sa se rastoarne). La fiecare raspantie, ele ne arata icoana lui Iisus cel Rastignit, vrand parca sa ne zica: luati aminte ca si viata voastra cea sufleteasca este plina de fel de fel de raspantii ispititoare, pe unde va pandeste Satana. La fiecare raspantie din viata voastra ganditi-va la Iisus cel Rastignit si va rugati Lui sa va apere de calea ratacirii si a pierzarii sufletesti.
Cand vrei sa furi, gandeste-te ca ai in fata ta o raspantie a diavolului, cand vrei sa desfranezi, cand vrei sa te razbuni, sa inseli etc gandeste-te ca toate acestea sunt tot atatea raspantii ale diavolului prin care incearca sa ne atraga in caile mortii. In fata tuturor acestor ispite, trebuie sa vedem icoana Celui rastignit pe cruce, trebuie sa ne aducem aminte de cuvintele Domnului: Stati la drumuri si intrebati de cararile cele vesnice ale Domnului si vedeti care este calea cea buna si mergeti pe ea si veti afla odihna sufletelor voastre (Ier. 6, 16).
Ah, daca la toate raspantiile vietii L-am vedea pe Domnul si am asculta de El, ce viata curata si adevarata am trai! Insa cei mai multi asculta de diavolul si alearga in galop pe caile lui cele mincinoase.
Din razboiul cel mare, un soldat imi spunea o intamplare plina de invatatura sufleteasca.
Pe frontul din Galitia, soldatii austrieci au fost la inceput atrasi in cursa de catre adversarii rusi cu o apucatura sireata. Pe la raspantiile drumurilor erau tablite cu indicatii mincinoase. Indicatia de pe tabla arata ca drumul cutare si cutare duce colo si colo dar el ducea drept in tabara...
