Prescura
Primul act prin care se implineste participarea fiec rui crestin la Sfanta Liturghie este aducerea darurilor de paine si vin la altar. Acest act al aducerii, tinand de esenta Liturghiei, a fost prezent intotdeauna, ins forma concret a darurilor a variat in decursul secolelor. La inceput era paine obisnuit In Biserica primar la Sfanta Liturghie se []Primul act prin care se implineste participarea fiec rui crestin la Sfanta Liturghie este aducerea darurilor de paine si vin la altar. Acest act al aducerii, tinand de esenta Liturghiei, a fost prezent intotdeauna, ins forma concret a darurilor a variat in decursul secolelor.
La inceput era paine obisnuit In Biserica primar la Sfanta Liturghie se utilizau paini dospite dintre cele folosite in mod curent in alimentatie. Era necesar s se sfinteasc mai multe paini intregi deoarece, dup cum se stie, cei ce participau la Sfanta Liturghie se si imp rt seau, primind cu totii, clerici si laici, Sfantul Trup in man si sorbind Sfantul Sange din Potir. Ca urmare darul credinciosilor consta in paine obisnuit , din uzul curent. Painile care nu se foloseau la Sfanta Jertf erau destinate ajutor rii s racilor.
Din sec. VIII intalnim prescura. Cu timpul, num rul celor ce se imp rt seau a sc zut. Pe de alt parte, datorit abuzurilor si profan rilor la care se putea ajunge prin primirea in man a Sfantului Trup al Domnului, s-a introdus, in secolul VII d.
H., imp rt sirea laicilor cu lingurita, de c tre preot, cu Sfintele Taine in cantit ti, fireste, mai mici. Toate acestea au f cut ca si cantitatea de paine necesar la Proscomidie s scad . S-a ajuns astfel ca pentru Sfanta Jertf s fie suficient o singur paine, iar mai apoi numai o parte din paine. Aceast paine a inceput s aib o form si o m rime special , dup sec. VIII fiind desemnat cu denumirea de prescur . Totusi, pan ast zi, in caz de lips a prescurilor, se poate folosi paine obisnuit pe care preotul va insemna cu copia semnul crucii in locul pecetii.
PeceteaUn element care distinge prescura de painea obisnuit este pecetea cu care este insemnat prescura. Prima mentiune a ei o intalnim intr-o randuial a Proscomidiei alc tuit in sec. X-XI pentru episcopul Paul din Galipoli, dar probabil c se folosea inc dinainte. Pecetea este alc tuit dintr-o cruce cu insemnarea Iisus (IS) Hristos (HR) Invinge (NIKA in limba greac ) . Pecetea se aplic cu ajutorul unui obiect numit pistornic sau pristolnic f cut din lemn, mai rar din piatr , bronz, lut, mase plastice sau alte materiale. Forma si num rul pecetilor aplicate difer . Exist pristolnice care, pe lang pecete, cuprind si formele miridelor.
Simbolismul formeiDac m rimea prescurii este determinat de motive de ordin practic, forma ii este dat de simbolismul ei: rotund pentru dumnezeirea f r inceput si sfarsit si pentru rotunjimea p mantului, cu trei cornuri pentru Sfanta Treime, cu patru cornuri in forma de cruce, cu cinci cornuri amintind cele cinci paini inmultite de Mantuitorul in pustie.
Prescura cu patru cornuri in form de cruce, obisnuit la noi in tar , este recomandat de c tre Sfantul Simeon al Tesalonicului pentru c si Dumnezeu s-a f cut om cu totul des varsit alc tuit din suflet si din cele patru stihii, pentru c si lumea este din patru p rti, si Cuvantul acesta al lui Dumnezeu este Trupul care L-a luat Hristos . De asemenea fiecare corn al prescurii, prin forma sa...
La inceput era paine obisnuit In Biserica primar la Sfanta Liturghie se utilizau paini dospite dintre cele folosite in mod curent in alimentatie. Era necesar s se sfinteasc mai multe paini intregi deoarece, dup cum se stie, cei ce participau la Sfanta Liturghie se si imp rt seau, primind cu totii, clerici si laici, Sfantul Trup in man si sorbind Sfantul Sange din Potir. Ca urmare darul credinciosilor consta in paine obisnuit , din uzul curent. Painile care nu se foloseau la Sfanta Jertf erau destinate ajutor rii s racilor.
Din sec. VIII intalnim prescura. Cu timpul, num rul celor ce se imp rt seau a sc zut. Pe de alt parte, datorit abuzurilor si profan rilor la care se putea ajunge prin primirea in man a Sfantului Trup al Domnului, s-a introdus, in secolul VII d.
H., imp rt sirea laicilor cu lingurita, de c tre preot, cu Sfintele Taine in cantit ti, fireste, mai mici. Toate acestea au f cut ca si cantitatea de paine necesar la Proscomidie s scad . S-a ajuns astfel ca pentru Sfanta Jertf s fie suficient o singur paine, iar mai apoi numai o parte din paine. Aceast paine a inceput s aib o form si o m rime special , dup sec. VIII fiind desemnat cu denumirea de prescur . Totusi, pan ast zi, in caz de lips a prescurilor, se poate folosi paine obisnuit pe care preotul va insemna cu copia semnul crucii in locul pecetii.
PeceteaUn element care distinge prescura de painea obisnuit este pecetea cu care este insemnat prescura. Prima mentiune a ei o intalnim intr-o randuial a Proscomidiei alc tuit in sec. X-XI pentru episcopul Paul din Galipoli, dar probabil c se folosea inc dinainte. Pecetea este alc tuit dintr-o cruce cu insemnarea Iisus (IS) Hristos (HR) Invinge (NIKA in limba greac ) . Pecetea se aplic cu ajutorul unui obiect numit pistornic sau pristolnic f cut din lemn, mai rar din piatr , bronz, lut, mase plastice sau alte materiale. Forma si num rul pecetilor aplicate difer . Exist pristolnice care, pe lang pecete, cuprind si formele miridelor.
Simbolismul formeiDac m rimea prescurii este determinat de motive de ordin practic, forma ii este dat de simbolismul ei: rotund pentru dumnezeirea f r inceput si sfarsit si pentru rotunjimea p mantului, cu trei cornuri pentru Sfanta Treime, cu patru cornuri in forma de cruce, cu cinci cornuri amintind cele cinci paini inmultite de Mantuitorul in pustie.
Prescura cu patru cornuri in form de cruce, obisnuit la noi in tar , este recomandat de c tre Sfantul Simeon al Tesalonicului pentru c si Dumnezeu s-a f cut om cu totul des varsit alc tuit din suflet si din cele patru stihii, pentru c si lumea este din patru p rti, si Cuvantul acesta al lui Dumnezeu este Trupul care L-a luat Hristos . De asemenea fiecare corn al prescurii, prin forma sa...
