Semnificatia Proscomidiei (III)
Biserica intreag , Trupul tainic al lui Hristos, este prezent in mod simbolic pe Sfantul Disc in urma s varsirii Proscomidiei: in mijloc, prin agnet, Hristos insusi, Lumina cea adev rat si Viata cea vesnic , iar prin miride Maica Lui de-a dreapta, sfintii de-a stanga, iar dedesubt intreaga adunare a bine-credinciosilor. Miridele credinciosilor sunt asezate sub agnet Credinciosii, []Biserica intreag , Trupul tainic al lui Hristos, este prezent in mod simbolic pe Sfantul Disc in urma s varsirii Proscomidiei: in mijloc, prin agnet, Hristos insusi, Lumina cea adev rat si Viata cea vesnic , iar prin miride Maica Lui de-a dreapta, sfintii de-a stanga, iar dedesubt intreaga adunare a bine-credinciosilor.
Miridele credinciosilor sunt asezate sub agnetCredinciosii, atat cei vii cat si cei adormiti, sunt reprezentati prin miridele asezate sub agnet in stanga, respectiv dreapta acestuia. La acestea se adaug cele trei miride speciale scoase pentru cler (episcopi, preoti si diaconi), conduc torii t rii si pentru ctitori.
Mirida special pentru ctitori precum si rug ciunile de pomenire general a viilor si a mortilor, desi sunt mentionate de Sfantul Simeon al Tesalonicului in secolul al XV-lea, in prezent sunt o particularitate a Liturghierelor romanesti unde le intalnim incepand de la jum tatea secolului al XIX-lea. Rug ciunea pentru vii este inspirat dup cea de la Litie dar are analogii cu formularul de pomelnic de la sfarsitul Psaltirii si cu dipticele anaforalei Sfantului Vasile cel Mare. Rug ciunea pentru pomenirea mortilor este alc tuit dup canoanele din sambetele mortilor (mosii de iarn si de var ). Ambele rug ciuni, desi de origine greac , au ajuns la noi prin influenta practicii Bisericii Ortodoxe Ruse unde insoteau anumite pomelnice.
Scoaterea miridelor pentru credinciosi incepe prin rostirea rug ciunilor de pomenire general a viilor si a mortilor si continu cu pomenirea lor nominal , pentru fiecare nume scotandu-se cate o mirid din prescurile aduse impreun cu pomelnicul. In urma tuturor preotul scoate o mirid pentru el insusi ar tand prin aceasta c mantuirea sa depinde de cei pe care este randuit s -i p storeasc si s -i pomeneasc .
Pomenirea credinciosilor reprezint raportarea tuturor si a fiec ruia la jertfa lui HristosUnii credinciosi au ajuns la o intelegere a pomenirii la Proscomidie, ca un mijloc magic de rezolvare a problemelor curente al c rui efect este direct proportional cu num rul prescurilor imp rtite concomitent la diverse biserici. Astfel se solicit pomeniri pentru s n tate dar si pentru izb vire de vr jmasi, pentru izband la proces, pentru g sirea unui loc de munc , pentru obtinerea vizei de plecare in str in tate etc. Aceast intelegere magic reprezint ins o denaturare grosolan a sensului cultului crestin.
Pomenirea de la Proscomidie, prin caracterul ei de jertf , reprezint raportarea tuturor si a fiec ruia la jertfa lui Hristos, adunarea si rezidirea in jurul Agnetului a noii f pturi a lui Dumnezeu . Prin aducerea prescurii si a pomelnicului la altar noi ne aducem si ne pred m lui Dumnezeu pe noi insine si unii pe altii si toat viata noastr . Biserica ii strange astfel laolalt , la fiecare Liturghie, pe toti membrii ei din toate vremurile. Miridele exprim participarea noastr la jertfa lui Hristos si intrarea in comuniune cu Maica Domnului, cu sfintii si cu toat Biserica p manteasc , presupunand si asumarea personal a Crucii lui Hristos si urmarea Lui (Mt. 16, 24). Buc tica de paine scoas pentru fiecare il distinge de ceilalti si, in acelasi timp, il apropie de Hristos si de ceilalti. Hristos st in centrul Bisericii in stare de jertf si astfel o sfinteste si o inf tiseaz siesi ca Biserica m rit (Efes 5, 26-27). La fel si Biserica, fiecare m dular al trupului lui Hristos, isi insuseste de aici starea de jertf fat de Hristos si, prin Hristos, fat de semenii s i.
Miridele se scot spre pomenirea de c tre Dumnezeu a fiec ruia c ci numai cei pomeniti exist plenar prin atentia ce le-o acord Dumnezeu si altii dintre oameni. Cei pierduti din atentia tuturor si mai ales a lui Dumnezeu se scufund intr-un minus extrem de chinuitor al existentei . Pomenirea de c tre Dumnezeu inseamn , in cele din urm , nemurire si viat vesnic .
Proscomidia ne descoper , pe Sfantul Disc, taina Bisericii si imaginea lumii ce va s fieVedem pe Insusi Iisus si intreag Biserica Lui () Aceasta este taina cea mare. Dumnezeu intre oameni si Dumnezeu in mijlocul dumnezeilor, care se indumnezeiesc de la Cel ce dup fire este Dumnezeu, Care S-a Intrupat pentru dansii. Aceasta...
Miridele credinciosilor sunt asezate sub agnetCredinciosii, atat cei vii cat si cei adormiti, sunt reprezentati prin miridele asezate sub agnet in stanga, respectiv dreapta acestuia. La acestea se adaug cele trei miride speciale scoase pentru cler (episcopi, preoti si diaconi), conduc torii t rii si pentru ctitori.
Mirida special pentru ctitori precum si rug ciunile de pomenire general a viilor si a mortilor, desi sunt mentionate de Sfantul Simeon al Tesalonicului in secolul al XV-lea, in prezent sunt o particularitate a Liturghierelor romanesti unde le intalnim incepand de la jum tatea secolului al XIX-lea. Rug ciunea pentru vii este inspirat dup cea de la Litie dar are analogii cu formularul de pomelnic de la sfarsitul Psaltirii si cu dipticele anaforalei Sfantului Vasile cel Mare. Rug ciunea pentru pomenirea mortilor este alc tuit dup canoanele din sambetele mortilor (mosii de iarn si de var ). Ambele rug ciuni, desi de origine greac , au ajuns la noi prin influenta practicii Bisericii Ortodoxe Ruse unde insoteau anumite pomelnice.
Scoaterea miridelor pentru credinciosi incepe prin rostirea rug ciunilor de pomenire general a viilor si a mortilor si continu cu pomenirea lor nominal , pentru fiecare nume scotandu-se cate o mirid din prescurile aduse impreun cu pomelnicul. In urma tuturor preotul scoate o mirid pentru el insusi ar tand prin aceasta c mantuirea sa depinde de cei pe care este randuit s -i p storeasc si s -i pomeneasc .
Pomenirea credinciosilor reprezint raportarea tuturor si a fiec ruia la jertfa lui HristosUnii credinciosi au ajuns la o intelegere a pomenirii la Proscomidie, ca un mijloc magic de rezolvare a problemelor curente al c rui efect este direct proportional cu num rul prescurilor imp rtite concomitent la diverse biserici. Astfel se solicit pomeniri pentru s n tate dar si pentru izb vire de vr jmasi, pentru izband la proces, pentru g sirea unui loc de munc , pentru obtinerea vizei de plecare in str in tate etc. Aceast intelegere magic reprezint ins o denaturare grosolan a sensului cultului crestin.
Pomenirea de la Proscomidie, prin caracterul ei de jertf , reprezint raportarea tuturor si a fiec ruia la jertfa lui Hristos, adunarea si rezidirea in jurul Agnetului a noii f pturi a lui Dumnezeu . Prin aducerea prescurii si a pomelnicului la altar noi ne aducem si ne pred m lui Dumnezeu pe noi insine si unii pe altii si toat viata noastr . Biserica ii strange astfel laolalt , la fiecare Liturghie, pe toti membrii ei din toate vremurile. Miridele exprim participarea noastr la jertfa lui Hristos si intrarea in comuniune cu Maica Domnului, cu sfintii si cu toat Biserica p manteasc , presupunand si asumarea personal a Crucii lui Hristos si urmarea Lui (Mt. 16, 24). Buc tica de paine scoas pentru fiecare il distinge de ceilalti si, in acelasi timp, il apropie de Hristos si de ceilalti. Hristos st in centrul Bisericii in stare de jertf si astfel o sfinteste si o inf tiseaz siesi ca Biserica m rit (Efes 5, 26-27). La fel si Biserica, fiecare m dular al trupului lui Hristos, isi insuseste de aici starea de jertf fat de Hristos si, prin Hristos, fat de semenii s i.
Miridele se scot spre pomenirea de c tre Dumnezeu a fiec ruia c ci numai cei pomeniti exist plenar prin atentia ce le-o acord Dumnezeu si altii dintre oameni. Cei pierduti din atentia tuturor si mai ales a lui Dumnezeu se scufund intr-un minus extrem de chinuitor al existentei . Pomenirea de c tre Dumnezeu inseamn , in cele din urm , nemurire si viat vesnic .
Proscomidia ne descoper , pe Sfantul Disc, taina Bisericii si imaginea lumii ce va s fieVedem pe Insusi Iisus si intreag Biserica Lui () Aceasta este taina cea mare. Dumnezeu intre oameni si Dumnezeu in mijlocul dumnezeilor, care se indumnezeiesc de la Cel ce dup fire este Dumnezeu, Care S-a Intrupat pentru dansii. Aceasta...
