Intrați în Oastea Domnului!
Ca sa dobandim cununa Vietii si sa intram in Ierusalimul cel Ceresc Toate Scripturile striga dupa noi ca trebuie sa traim o viata de luptatori si biruitori. Viata noastra trebuie sa se gate cu cuvintele Apostolului Pavel: Lupta cea buna m-am luptat, calatoria am savarsit, credinta am pazit. De acum mi s-a gatit mie cununa []Ca sa dobandim cununa Vietii si sa intram in Ierusalimul cel CerescToate Scripturile striga dupa noi ca trebuie sa traim o viata de luptatori si biruitori. Viata noastra trebuie sa se gate cu cuvintele Apostolului Pavel: Lupta cea buna m-am luptat, calatoria am savarsit, credinta am pazit. De acum mi s-a gatit mie cununa dreptatii pe care mi-o va da Dumnezeu in ziua aceea ( II Timotei 4, 7 8 ).
Cati insa dintre crestinii de azi traiesc o astfel de viata de lupta si biruinta? Cei mai multi traiesc in asemanarea omului ce se vede in chipul de alaturi. El are privirea aplecata in jos si cu o grebla de gunoi strange de zor paie, surcele si praf (adica gunoi). Un inger tine deasupra capului sau o cununa cereasca si il imbie cu ea. Dar omul nici nu vrea sa se uite in sus, ci strange inainte la gunoaie.
Acest om inchipuie pe cei ce traiesc afundati si cufundati cu totul in gunoiul acestei lumi, in gunoaiele patimilor si pacatelor. Lucrurile cele lumesti si pamantesti au cuprins cu desavarsire inima lor. De lupta cea sufleteasca si de mantuirea sufletului nici habar n-are un astfel de om.
Ah! e plina lumea de astfel de oameni. Cei mai multi oameni parca nu fac nimic altceva de-cat strang la gunoaie. N-au putere sa se uite in sus, sa vada cununa Vietii ce li se imbie. Au imbatranit in rele si viclesuguri. Dupa ei ramane un vraf de gunoi. Ah! ce viata pierduta este aceasta!Fratele meu! Ia seama! Poate si tu esti printre acestia. Ai pierdut cu totul simtul cerului. Te-ai afundat cu totul in coaja pamantului si in gunoaiele patimilor si pacatelor. Un inger sta mereu dea-supra capului tau cu cununa Vietii. Te imbie sa lasi grebla si gunoiul si sa primesti cununa, dar tu nici habar n-ai. Strangi inainte la paie, sur-cele si praf strangi inainte la pacate. Sau ceea ce e tot atat de rau te amagesti crezand ca poti dobandi cununa Vietii cu fel de fel de nimicuri.
O, fratele meu! Paraseste indata aceasta viata pierduta! Lasa grebla de gunoi si te uita in Sus! Lasa-te indata de lume, de pacate si te apuca de cele sufletesti! Ia seama ca te vei uita odata in Sus, dar atunci va fi prea tarziu Cand moartea va veni, te vei uita speriat in Sus, spre cer, dar atunci va fi prea tarziu vei vedea cum ti se duce cununa vietii care o viata intreaga a stat deasupra capului tau si te-a imbiat cu Viata de veci. Ce folos va fi atunci de gunoaiele pe care le-ai strans?Lasa-te, fratele meu, lasa-te indata de lume si pacate si intra in Oastea Domnului, ca sa traiesti o viata de luptator si biruitor!Iubitilor ostasi din Oastea Domnului! Candva si noi lucram cu grebla de gunoi, dar Domnul ne-a ajutat sa scapam de ea. Din niste strangatori de gunoaie lumesti, Domnul ne-a ajutat sa ne facem niste luptatori pentru cununa Vietii. Sa staruim in lupta aceasta! Sa rasune neincetat in urechile noastre cuvintele Domnului si fagaduinta Lui: Fii credincios pana la moarte si Eu iti voi da cununa Vietii! (Apocalipsa 2, 10).
Ah! ce rasplata scumpa ne asteapta pe cei ce traim o viata de lupta si biruinta! Cand vom iesi din lumea aceasta, ingerii ne vor duce de mana in fata scumpului...
Cati insa dintre crestinii de azi traiesc o astfel de viata de lupta si biruinta? Cei mai multi traiesc in asemanarea omului ce se vede in chipul de alaturi. El are privirea aplecata in jos si cu o grebla de gunoi strange de zor paie, surcele si praf (adica gunoi). Un inger tine deasupra capului sau o cununa cereasca si il imbie cu ea. Dar omul nici nu vrea sa se uite in sus, ci strange inainte la gunoaie.
Acest om inchipuie pe cei ce traiesc afundati si cufundati cu totul in gunoiul acestei lumi, in gunoaiele patimilor si pacatelor. Lucrurile cele lumesti si pamantesti au cuprins cu desavarsire inima lor. De lupta cea sufleteasca si de mantuirea sufletului nici habar n-are un astfel de om.
Ah! e plina lumea de astfel de oameni. Cei mai multi oameni parca nu fac nimic altceva de-cat strang la gunoaie. N-au putere sa se uite in sus, sa vada cununa Vietii ce li se imbie. Au imbatranit in rele si viclesuguri. Dupa ei ramane un vraf de gunoi. Ah! ce viata pierduta este aceasta!Fratele meu! Ia seama! Poate si tu esti printre acestia. Ai pierdut cu totul simtul cerului. Te-ai afundat cu totul in coaja pamantului si in gunoaiele patimilor si pacatelor. Un inger sta mereu dea-supra capului tau cu cununa Vietii. Te imbie sa lasi grebla si gunoiul si sa primesti cununa, dar tu nici habar n-ai. Strangi inainte la paie, sur-cele si praf strangi inainte la pacate. Sau ceea ce e tot atat de rau te amagesti crezand ca poti dobandi cununa Vietii cu fel de fel de nimicuri.
O, fratele meu! Paraseste indata aceasta viata pierduta! Lasa grebla de gunoi si te uita in Sus! Lasa-te indata de lume, de pacate si te apuca de cele sufletesti! Ia seama ca te vei uita odata in Sus, dar atunci va fi prea tarziu Cand moartea va veni, te vei uita speriat in Sus, spre cer, dar atunci va fi prea tarziu vei vedea cum ti se duce cununa vietii care o viata intreaga a stat deasupra capului tau si te-a imbiat cu Viata de veci. Ce folos va fi atunci de gunoaiele pe care le-ai strans?Lasa-te, fratele meu, lasa-te indata de lume si pacate si intra in Oastea Domnului, ca sa traiesti o viata de luptator si biruitor!Iubitilor ostasi din Oastea Domnului! Candva si noi lucram cu grebla de gunoi, dar Domnul ne-a ajutat sa scapam de ea. Din niste strangatori de gunoaie lumesti, Domnul ne-a ajutat sa ne facem niste luptatori pentru cununa Vietii. Sa staruim in lupta aceasta! Sa rasune neincetat in urechile noastre cuvintele Domnului si fagaduinta Lui: Fii credincios pana la moarte si Eu iti voi da cununa Vietii! (Apocalipsa 2, 10).
Ah! ce rasplata scumpa ne asteapta pe cei ce traim o viata de lupta si biruinta! Cand vom iesi din lumea aceasta, ingerii ne vor duce de mana in fata scumpului...
