S-a întâmplat în 8 iunie 1810
S-a intamplat in 8 iunie 1810: S-a nascut Robert Schumann, compozitor, pianist si critic muzical german. Robert Schumann (d. 29 iulie 1856) a fost un compozitor si pianist german, unul dintre cei mai celebri compozitori romantici ai primei jumatati a secolului XIX. Un intelectual, precum si un estet, muzica sa, mai mult decat a oricarui []The post S-a intamplat in 8 iunie 1810 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 8 iunie 1810 was first posted on iunie 8, 2021 at 1:35 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 8 iunie 1810: S-a nascut Robert Schumann, compozitor, pianist si critic muzical german. Robert Schumann (d. 29 iulie 1856) a fost un compozitor si pianist german, unul dintre cei mai celebri compozitori romantici ai primei jumatati a secolului XIX. Un intelectual, precum si un estet, muzica sa, mai mult decat a oricarui alt compozitor, reflecta adanca natura personala a romantismului. Introspectiv si adesea capricios, inceputurile sale muzicale erau o incercare de a se desprinde de traditia formelor si structurilor clasice pe care le considera prea restrictive. Putini l-au inteles in timpul vietii sale, insa o mare parte din muzica sa este considerata acum indrazneata in originalitatea armoniei, ritmului si formei. Locul sau este printre fruntasii romantismului german. S-a nascut pe 8 iunie 1810 la Zwickau, Germania. Tatal sau era un editor, iar copilaria sa a fost indreptata in mod egal catre cultivarea in domeniul literaturii si in cel muzical. El insusi povesteste ca a inceput sa compuna inainte de a implini sapte ani.
La paisprezece ani a scris un eseu despre estetica muzicii, dar a si contribuit la un volum editat de catre tatal sau cu titlul Portrete ale barbatilor celebri .
Aflat inca in scoala la Zwickau, citea, in afara de Friedrich Schiller si Johann Wolfgang von Goethe, pe Lord Byron si autorii greci de tragedii. Insa cea mai mare, dar si cea mai indelunga influenta literara exercitata asupra sa, a fost fara indoiala cea a lui Johann Paul Friedrich Richter, evidenta in romanele sale din tinerete, Juniusabende si Selene , dintre care primul a fost completat in 1826. In 1828 paraseste scoala si dupa un turneu, unde il intalneste pe Heinrich Heine la M nchen, merge la Leipzig pentru a studia dreptul. Interesul sau in muzica a fost stimulat in timpul copilariei, auzind interpretarea lui Ignaz Moscheles la Carlsbad, iar in 1827 entuziasmul sau a crescut ascultand lucrarile lui Franz Schubert si Felix Mendelssohn. Insa tatal sau, care incurajase aspiratiile muzicale ale copilului, murise in 1826, iar atat mama sa, cat si tutorele sau, dezaprobau o cariera muzicala pentru el.
Problema parea sa se fi solutionat considerand intentia exprimata a lui Schumann de a studia dreptul, insa atat la Leipzig, dar si la Heidelberg, unde a mers in 1829, neglijeaza dreptul in favoarea filozofiei, iar copilul Naturii pur si simplu a inceput sa compuna. Spiritul nelinistit de care era urmarit este dezvaluit in scrisorile sale din acea perioada.
De Paste in 1830, il asculta pe Paganini la Frankfurt. In iulie in acelasi an, scrie mamei sale, Intreaga mea viata a fost o lupta intre Poezie si Proza, sau numeste-o Muzica si Drept .
Pana la Craciun se afla inca o data la Leipzig, luand lectii de pian cu vechiul sau maestru, Friedrich Wieck.
In anxietatea sa de a accelera insusirea unei executii perfecte, isi accidenteaza mana dreapta.
Alte surse presupun ca inabilitatea mainii drepte ar fi fost cauzata de medicamentele impotriva sifilisului. Aceste surse sustin ca a incercat o procedura chirurgicala radicala pentru a separa tendoanele inelarului de cele ale degetului mijlociu (musculatura primului este legata de cea a mijlociului), facandu-l astfel cel mai slab deget. Indiferent de cauze, ambitiile sale ca pianist fiind ruinate, ia hotarirea de a se dedica complet compozitiei si incepe un curs teoretic sub Heinrich Dorn, dirijor la opera din Leipzig.
Cam in aceasta perioada proiecteaza o opera cu subiectul Hamlet. Ideea fuziunii unei teme literare cu ilustrarea sa muzicala, despre care se poate spune ca a luat prima forma in Papillons (op. 2), este semnalata intr-o oarecare masura in prima critica a lui Schumann, un eseu privind Variatiile lui Chopin pe o tema din Don Juan, care a aparut in Allgemeine musikalische Zeitung, in 1831. In eseu, opera este discutata de catre personajele imaginare Florestan si Eusebius (omologii lui Vult si Walt din romanul Flegeljahre de Jean Paul), iar lui Meister Raro (reprezentandu-l fie pe insusi compozitorul, fie pe Wieck) i se cere, de asemenea, opinia. Insa pana la vremea cand Schumann a scris Papillons (1831) mersese cu un pas mai departe. Scenele si caracterele romancierului sau favorit trecusera acum definitoriu si constient in muzica si intr-o scrisoare trimisa de la (aprilie 1832) le ordona fratilor sai: cititi ultima scena in Flegeljahre de Jean Paul cat mai repede posibil, pentru ca Papillons reprezinta o reprezentare muzicala a acelei mascarade. In iarna anului 1832, Schumann viziteaza rudele sale din Zwickau si Schneeberg, in ambele locuri fiind interpretata prima parte din Simfonia sa in sol minor, care ramane nepublicata. In Zwickau, muzica a fost cantata la un concert oferit de fiica lui Wieck, Clara, care avea atunci numai treisprezece ani. Moartea fratelui sau Iulius precum si cea a cumnatei Rosalie in 1833 par a-l fi indus pe Schumann intr-o profunda melancolie. Pana la inceputul verii lui 1834, insa, se recupereaza suficient pentru a fi capabil de a incepe Die neue Zeitschrift f r Musik, lucrarea in care aparea partea mai importanta a scrierilor sale critice. Primul numar este publicat la 3 aprilie 1834.
El afecta o revolutie in gusturile vremii, cand Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven si Carl Maria von Weber erau neglijati in favoarea operelor oamenilor superficiali ale caror nume sunt astazi uitate. A aduce omagii lui Frederic Chopin si Hector Berlioz in acele zile era nevoie sa curtezi incarcatura de excentrism a preferintelor, desi geniul ambilor maestri era apreciat si proclamat in mod decis in noul jurnal. Obligatiile editoriale ale lui Schumann, care l-au tinut foarte ocupat in vara anului 1834, au fost intrerupte de relatiile sale cu Ernestine von Fricken, o fata de optsprezece ani, cu care s-a logodit.
Ea era fiica adoptiva a unui om bogat din Boemia, ale carui variatii pe o anumita tema au stat la baza propriilor Studii simfonice ale lui Schumann. Schumann sfarseste logodna, din motive ramase pana astazi obscure.
In Carnaval (op. 9, 1834), una dintre cele mai geniale si mai caracteristice lucrari de pianoforte, Schumann incepe aproape fiecare sectiune cu notele muzicale semnificand in germana literele care formeaza cuvantul Asch (A, E-bemol, C si B sau alternativ A-bemol, C si B), satul in care se nascuse Ernestine, note muzicale intalnite si...
S-a intamplat in 8 iunie 1810 was first posted on iunie 8, 2021 at 1:35 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 8 iunie 1810: S-a nascut Robert Schumann, compozitor, pianist si critic muzical german. Robert Schumann (d. 29 iulie 1856) a fost un compozitor si pianist german, unul dintre cei mai celebri compozitori romantici ai primei jumatati a secolului XIX. Un intelectual, precum si un estet, muzica sa, mai mult decat a oricarui alt compozitor, reflecta adanca natura personala a romantismului. Introspectiv si adesea capricios, inceputurile sale muzicale erau o incercare de a se desprinde de traditia formelor si structurilor clasice pe care le considera prea restrictive. Putini l-au inteles in timpul vietii sale, insa o mare parte din muzica sa este considerata acum indrazneata in originalitatea armoniei, ritmului si formei. Locul sau este printre fruntasii romantismului german. S-a nascut pe 8 iunie 1810 la Zwickau, Germania. Tatal sau era un editor, iar copilaria sa a fost indreptata in mod egal catre cultivarea in domeniul literaturii si in cel muzical. El insusi povesteste ca a inceput sa compuna inainte de a implini sapte ani.
La paisprezece ani a scris un eseu despre estetica muzicii, dar a si contribuit la un volum editat de catre tatal sau cu titlul Portrete ale barbatilor celebri .
Aflat inca in scoala la Zwickau, citea, in afara de Friedrich Schiller si Johann Wolfgang von Goethe, pe Lord Byron si autorii greci de tragedii. Insa cea mai mare, dar si cea mai indelunga influenta literara exercitata asupra sa, a fost fara indoiala cea a lui Johann Paul Friedrich Richter, evidenta in romanele sale din tinerete, Juniusabende si Selene , dintre care primul a fost completat in 1826. In 1828 paraseste scoala si dupa un turneu, unde il intalneste pe Heinrich Heine la M nchen, merge la Leipzig pentru a studia dreptul. Interesul sau in muzica a fost stimulat in timpul copilariei, auzind interpretarea lui Ignaz Moscheles la Carlsbad, iar in 1827 entuziasmul sau a crescut ascultand lucrarile lui Franz Schubert si Felix Mendelssohn. Insa tatal sau, care incurajase aspiratiile muzicale ale copilului, murise in 1826, iar atat mama sa, cat si tutorele sau, dezaprobau o cariera muzicala pentru el.
Problema parea sa se fi solutionat considerand intentia exprimata a lui Schumann de a studia dreptul, insa atat la Leipzig, dar si la Heidelberg, unde a mers in 1829, neglijeaza dreptul in favoarea filozofiei, iar copilul Naturii pur si simplu a inceput sa compuna. Spiritul nelinistit de care era urmarit este dezvaluit in scrisorile sale din acea perioada.
De Paste in 1830, il asculta pe Paganini la Frankfurt. In iulie in acelasi an, scrie mamei sale, Intreaga mea viata a fost o lupta intre Poezie si Proza, sau numeste-o Muzica si Drept .
Pana la Craciun se afla inca o data la Leipzig, luand lectii de pian cu vechiul sau maestru, Friedrich Wieck.
In anxietatea sa de a accelera insusirea unei executii perfecte, isi accidenteaza mana dreapta.
Alte surse presupun ca inabilitatea mainii drepte ar fi fost cauzata de medicamentele impotriva sifilisului. Aceste surse sustin ca a incercat o procedura chirurgicala radicala pentru a separa tendoanele inelarului de cele ale degetului mijlociu (musculatura primului este legata de cea a mijlociului), facandu-l astfel cel mai slab deget. Indiferent de cauze, ambitiile sale ca pianist fiind ruinate, ia hotarirea de a se dedica complet compozitiei si incepe un curs teoretic sub Heinrich Dorn, dirijor la opera din Leipzig.
Cam in aceasta perioada proiecteaza o opera cu subiectul Hamlet. Ideea fuziunii unei teme literare cu ilustrarea sa muzicala, despre care se poate spune ca a luat prima forma in Papillons (op. 2), este semnalata intr-o oarecare masura in prima critica a lui Schumann, un eseu privind Variatiile lui Chopin pe o tema din Don Juan, care a aparut in Allgemeine musikalische Zeitung, in 1831. In eseu, opera este discutata de catre personajele imaginare Florestan si Eusebius (omologii lui Vult si Walt din romanul Flegeljahre de Jean Paul), iar lui Meister Raro (reprezentandu-l fie pe insusi compozitorul, fie pe Wieck) i se cere, de asemenea, opinia. Insa pana la vremea cand Schumann a scris Papillons (1831) mersese cu un pas mai departe. Scenele si caracterele romancierului sau favorit trecusera acum definitoriu si constient in muzica si intr-o scrisoare trimisa de la (aprilie 1832) le ordona fratilor sai: cititi ultima scena in Flegeljahre de Jean Paul cat mai repede posibil, pentru ca Papillons reprezinta o reprezentare muzicala a acelei mascarade. In iarna anului 1832, Schumann viziteaza rudele sale din Zwickau si Schneeberg, in ambele locuri fiind interpretata prima parte din Simfonia sa in sol minor, care ramane nepublicata. In Zwickau, muzica a fost cantata la un concert oferit de fiica lui Wieck, Clara, care avea atunci numai treisprezece ani. Moartea fratelui sau Iulius precum si cea a cumnatei Rosalie in 1833 par a-l fi indus pe Schumann intr-o profunda melancolie. Pana la inceputul verii lui 1834, insa, se recupereaza suficient pentru a fi capabil de a incepe Die neue Zeitschrift f r Musik, lucrarea in care aparea partea mai importanta a scrierilor sale critice. Primul numar este publicat la 3 aprilie 1834.
El afecta o revolutie in gusturile vremii, cand Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven si Carl Maria von Weber erau neglijati in favoarea operelor oamenilor superficiali ale caror nume sunt astazi uitate. A aduce omagii lui Frederic Chopin si Hector Berlioz in acele zile era nevoie sa curtezi incarcatura de excentrism a preferintelor, desi geniul ambilor maestri era apreciat si proclamat in mod decis in noul jurnal. Obligatiile editoriale ale lui Schumann, care l-au tinut foarte ocupat in vara anului 1834, au fost intrerupte de relatiile sale cu Ernestine von Fricken, o fata de optsprezece ani, cu care s-a logodit.
Ea era fiica adoptiva a unui om bogat din Boemia, ale carui variatii pe o anumita tema au stat la baza propriilor Studii simfonice ale lui Schumann. Schumann sfarseste logodna, din motive ramase pana astazi obscure.
In Carnaval (op. 9, 1834), una dintre cele mai geniale si mai caracteristice lucrari de pianoforte, Schumann incepe aproape fiecare sectiune cu notele muzicale semnificand in germana literele care formeaza cuvantul Asch (A, E-bemol, C si B sau alternativ A-bemol, C si B), satul in care se nascuse Ernestine, note muzicale intalnite si...
