Teologia nu este filozofie
titi, ma intrerupse Athanasie, m-am ocupat mult de filozofie. Am citit o multime de carti despre aceste lucruri si am vazut ca crestinismul a avut multa legatura cu filozofia si a dezvoltat-o chiar. De exemplu, Sfantul Vasile cel Mare, care a studiat filozofia la fel ca si alti Sfinti Parinti a dezvoltat [] titi, ma intrerupse Athanasie, m-am ocupat mult de filozofie. Am citit o multime de carti despre aceste lucruri si am vazut ca crestinismul a avut multa legatura cu filozofia si a dezvoltat-o chiar. De exemplu, Sfantul Vasile cel Mare, care a studiat filozofia la fel ca si alti Sfinti Parinti a dezvoltat si mai mult filozofia persoanei in vremea sa. Pana atunci, persoana fusese un concept abstract. Din vremea Sfantului Vasile ea a dobandit caracter ontologic. Am citit ca, in invatatura Parintilor Capadocieni, persoana nu este un atribut al existentei, ci ceea ce face ca existentul sa fie cu adevarat existent. De asemenea, persoana nu este suficienta siesi, ci este facuta sa ajunga pana la Cel ce Este, la Dumnezeu. Daca astazi suntem in stare sa vorbim despre persoana si personalitate, datoram aceasta teologiei patristice. Deci cum puteti spune ca teologia ortodoxa nu este si filozofie ? Intrebarea dumneavoastra este cu totul indreptatita. As vrea sa spun ca imi place mult convorbirea noastra si mai ales felul in care se desfasoara.
De obicei tipam, ne enervam, ne suparam si nu putem sta de vorba calm si serios; insa aici nu se intampla asa. Trebuie sa dau cateva explicatii si sa aduc unele clarificari necesare asupra pozitiei mele. De fapt, am mai auzit pareri similare, si de aceea imi face mare placere sa explic exact ce anume inteleg atunci cand spun ca ortodoxia si teologia nu sunt filozofie.
Intai de toate, trebuie sa lamuresc ceea ce am spus mai devreme, ca teologia ortodoxa este in primul si in primul rand experiere, Descoperire. Dumnezeu Se descopera pe Sine celor vrednici de aceasta descoperire. Iar aceia care au si alte daruri devin teologi ai Bisericii. Sfantul Grigorie Teologul a spus in chip de cugetare ca Parintii Bisericii nu teologhisesc in felul lui Aristotel, ci in felul Apostolilor. inseamna ca ei nu teologhisesc in chip rationalist, ci in felul in care teologhiseau Sfintii Apostoli, care erau pescari. insa atunci cand au primit Duhul Sfant, s-au dovedit a fi adevarati teologi ai Bisericii. Deci teologia este experiere.
Tocmai acest aspect arata deosebirea intre filozofie si teologie. Filozofia este odrasla ratiunii omenesti adica ratiunea si silogismele definesc expresia si formularea conceptelor pe cand teologia este roada Descoperirii lui Dumnezeu, facuta inimii curatite a omului. Descoperirea este primita intai de catre inima, iar apoi ratiunea o formuleaza. Deosebirea se vede in chip graitor intr-un loc din Proorocul Isaia si in talcuirea pe care i-o da Sfantul Ioan Gura de Aur. Proorocul Isaia scrie: Iata stapanul Domnul Savaot va lepada din ludeea si din Ierusalim pre cel tare si pre cea tare prejudecator si pre prooroc si pre prezicator (Isaia 3, 1-2). Aici se face o deosebire clara intre prooroc si prezicator. Sfantul Ioan Gura de Aur spune: Prezicatorul, prin marea sa dibacie, prevesteste cele ce se pot intampla, folosindu-se de experienta sa practica . i continua spunand ca una este speculatia si altceva proorocia. Proorocul vorbeste in Duhul Sfant, nepunand nimic de la sine ; pe cand prezicatorul sau ganditorul isi foloseste inteligenta. Deci este la fel de mare deosebirea intre prooroc si ganditor, cat este de mare deosebirea intre intelepciunea omeneasca si harul dumnezeiesc . in graiul Sfintei Scripturi, proorocul si teologul sunt una. Se vadeste deci ca este o deosebire uriasa intre un teolog si un filozof, prin urmare si intre teologie si filozofie. Desi au studiat filozofia vremii lor, Parintii Bisericii au urmat totusi o metoda diferita spre a dobandi cunoasterea lui Dumnezeu. Iar metoda a fost cea isihasta.
O deosebire graitoare intre eretici si ortodocsi a fost si inca este faptul ca ereticii foloseau filozofia spre a infatisa problemele de credinta, pe cand Sfintii Parinti au folosit Descoperirea dumnezeiasca, aceasta fiind roada isihiei in toata plinatatea ei. Daca studiem cu bagare de seama istoria bisericeasca, vedem limpede ca, in domeniul bisericesc, cele doua traditii au existat intotdeauna. O traditie era filozofica, intemeiata pe ratiune, fiind infatisata de toti ereticii care au incercat sa-L talcuiasca pe Dumnezeu cu mintea proprie. Cealalta traditie era isihasta, iar Sfintii...
De obicei tipam, ne enervam, ne suparam si nu putem sta de vorba calm si serios; insa aici nu se intampla asa. Trebuie sa dau cateva explicatii si sa aduc unele clarificari necesare asupra pozitiei mele. De fapt, am mai auzit pareri similare, si de aceea imi face mare placere sa explic exact ce anume inteleg atunci cand spun ca ortodoxia si teologia nu sunt filozofie.
Intai de toate, trebuie sa lamuresc ceea ce am spus mai devreme, ca teologia ortodoxa este in primul si in primul rand experiere, Descoperire. Dumnezeu Se descopera pe Sine celor vrednici de aceasta descoperire. Iar aceia care au si alte daruri devin teologi ai Bisericii. Sfantul Grigorie Teologul a spus in chip de cugetare ca Parintii Bisericii nu teologhisesc in felul lui Aristotel, ci in felul Apostolilor. inseamna ca ei nu teologhisesc in chip rationalist, ci in felul in care teologhiseau Sfintii Apostoli, care erau pescari. insa atunci cand au primit Duhul Sfant, s-au dovedit a fi adevarati teologi ai Bisericii. Deci teologia este experiere.
Tocmai acest aspect arata deosebirea intre filozofie si teologie. Filozofia este odrasla ratiunii omenesti adica ratiunea si silogismele definesc expresia si formularea conceptelor pe cand teologia este roada Descoperirii lui Dumnezeu, facuta inimii curatite a omului. Descoperirea este primita intai de catre inima, iar apoi ratiunea o formuleaza. Deosebirea se vede in chip graitor intr-un loc din Proorocul Isaia si in talcuirea pe care i-o da Sfantul Ioan Gura de Aur. Proorocul Isaia scrie: Iata stapanul Domnul Savaot va lepada din ludeea si din Ierusalim pre cel tare si pre cea tare prejudecator si pre prooroc si pre prezicator (Isaia 3, 1-2). Aici se face o deosebire clara intre prooroc si prezicator. Sfantul Ioan Gura de Aur spune: Prezicatorul, prin marea sa dibacie, prevesteste cele ce se pot intampla, folosindu-se de experienta sa practica . i continua spunand ca una este speculatia si altceva proorocia. Proorocul vorbeste in Duhul Sfant, nepunand nimic de la sine ; pe cand prezicatorul sau ganditorul isi foloseste inteligenta. Deci este la fel de mare deosebirea intre prooroc si ganditor, cat este de mare deosebirea intre intelepciunea omeneasca si harul dumnezeiesc . in graiul Sfintei Scripturi, proorocul si teologul sunt una. Se vadeste deci ca este o deosebire uriasa intre un teolog si un filozof, prin urmare si intre teologie si filozofie. Desi au studiat filozofia vremii lor, Parintii Bisericii au urmat totusi o metoda diferita spre a dobandi cunoasterea lui Dumnezeu. Iar metoda a fost cea isihasta.
O deosebire graitoare intre eretici si ortodocsi a fost si inca este faptul ca ereticii foloseau filozofia spre a infatisa problemele de credinta, pe cand Sfintii Parinti au folosit Descoperirea dumnezeiasca, aceasta fiind roada isihiei in toata plinatatea ei. Daca studiem cu bagare de seama istoria bisericeasca, vedem limpede ca, in domeniul bisericesc, cele doua traditii au existat intotdeauna. O traditie era filozofica, intemeiata pe ratiune, fiind infatisata de toti ereticii care au incercat sa-L talcuiasca pe Dumnezeu cu mintea proprie. Cealalta traditie era isihasta, iar Sfintii...
