O, dacã ne-ar putea vorbi cineva din rai, ce lucruri minunate ne-ar spune!
O, dac ne-ar putea vorbi cineva din rai, ce lucruri minunate ne-ar spune! S -l ascult m pe Ion, omul cel credincios care a castigat viata cea vesnic . Dac ar putea, Ion acesta astfel ne-ar gr i:Oameni buni, care tr iti inc pe p mant, ascultati cuvantul meu! Fost-am si eu odat un crestin ca toti crestinii cei multi din lume. Tr iam in duhul care este in lumetr iam si eu la rand cu lumea mare: cu modele ei, cu minciunile ei, cu insel toriile si p catele ei. Mai dam cateodat si pe la biseric (si regulat pe la crasm ). M mai si rugam cateodat (si suduiam regulat). Tr iam in credinta c mi-am f cut datoria si fat de cele sufletesti. Intr-o zi ins mi-a c zut in man Noul Testament. Am citit in el cele 4 Evanghelii si am r mas pe ganduri. M-am intrebat: oare e adev rat ce spune aici? Dac e adev rat, atunci eu sunt pierdut toat viata mea de crestin e o minciun mare, c ci viata mea nu se potriveste deloc cu ceea ce spune Iisus Hristos in Evanghelie . Ori Evanghelia este o minciun ce nu se poate tr i, ori viata mea e o minciun mare ce nu vrea s tr iasc cum spune la Evanghelie.
Astfel judecandu-m , am simtit c se aprinde in mine dorul dup o viat nou , asa cum spune la Evanghelie . Eram aprins pentru cele sufletesti si imi ziceam: N-am s mai p c tuiesc m las de p cate. Ins aprinderea mea n-a tinut mult. Am inceput, incetul cu incetul, s m dau iar la roat cu lumea am inceput iar s m r cesc am inceput iar s m inc lzesc cu alcoolul si s m r cesc pentru cele sufletesti. Imi ziceam: asa e lumea si viata Evanghelia nu se poate tr i in toate ponturile ei. Incetul cu incetul m r cisem iar aproape cu totul. Intre timp sosir incerc ri asupra mea. Nu m mai sl beau pagubele si necazurile. O man nev zut parc m izbea mereu. Ins eu imi vedeam inainte de traiul meu cel p c tos. Uitasem aproape cu totul de aprinderea cu Noul Testament. Atunci o boal grea m izbi la pat . Aceast boal imi pune din nou Psaltirea si Noul Testament in man . M simteam acum in chipul fiului pierdut ajuns la marginea pr pastiei. Nu-mi mai r m sese nici o putere decat s strig disperat: Tat si Doamne, gresit-am la cer si inaintea Ta, Te rog iart -m Mi se p rea c sunt oaia cea pierdut c zut in cea mai adanc pr pastie nu-mi mai r m sese nici o putere decat s strig ultima mea strigare: Fie-Ti mil de mine Doamne, scap -m c ci sunt pierdut!Si Domnul m-a auzit ca pe o oaie bolnav m-a ridicat in bratele Sale, mi-a legat ranele cele sufletesti si m-a t m duit. In acele clipe am inteles c Iisus este Mantuitorul meu c El a venit anume s scape din pierzare pe cei pierduti. In aceste clipe am inteles c hot rirea mea s m las de p cate n-ajunge nimic f r darul Luimantuirea mea e darul Lui, viata mea e darul Lui, si trebuie s o tr iesc pentru El.
De atunci am inceput s tr iesc cu Domnul. Multe ispite si incerc ri am mai avut, dar eu m-am tinut mereu de El. In multe chipuri si feluri a incercat satana s rup iar leg tura dintre mine si El, ins eu m-am alipit cu t rie de El, am tr it cu El, am biruit ispitele cu El, am murit cu El si El mi-a dat acum o fericire vesnic .
Acum numai mi se vede deplin darul cu care Domnul a lucrat la mantuirea sufletului meu. Ah, acum numai v d eu cat a lucrat Domnul pan m-a adus la picioarele Crucii Sale! El imi pusese Noul Testament in man ; El m aprinsese pentru o viat nou . M-a chemat mai intii cu buna, dar nu L-am ascultat. M-a b tut pe urm ...