Rugãciunea particularã și calea Pãrinților
Potrivit Traditiei Ortodoxe probata si adeverita de Sfintii Parinti, rugaciunile personale ar trebui sa cuprinda trei aspecte:1) rugaciunile obisnuite, care se gasesc in cartile de rugaciuni pe care orice credincios ravnitor care are cuget bisericesc le foloseste (Rugaciunile diminetii, Rugaciunile de seara, Canonul de umilinta si Acatistul Mantuitorului Iisus Hristos, Paraclisul Maicii Domnului; rugaciuni ce se afla in Ceaslov si Psalmii grupati in catisme, asa cum ii gasim in Psaltire s.a).2) Rugaciunile spontane si libere; acestea de regula sunt scurte, dar mai ales simple, fara impletituri retorice, fara multa vorbarie , fara imaginatii si exaltari emotionale, fara a starni aprinderi artificiale; Caldura inimii pe care se cuvine sa o punem in rugaciune este altceva decat devierile pe care unii le considera semne ale evlaviei;3) si rugaciunea lui Iisus. Rugaciunea lui Iisus inseamna pur si simplu repetarea formulei evanghelice foarte scurte: Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine pacatosul . Marturiile sfintilor adeveresc cu prisosinta ca aceasta rugaciune are putere sa curete inima, sa lumineze mintea, sa risipeasca taberele demonilor si sa atraga harul lui Dumnezeu, desigur atunci cand este rostita cu staruinta si dupa lege . Pentru inceput, se poate rosti de o suta de ori dimineata si seara, dar si in timpul liber, asa incat mintea sa nu hoinareasca....