DOCUMENTAR: 20 de ani de la deschiderea oficială, la Bruxelles, a negocierilor de aderare România-UE
La 15 februarie 2000 a avut loc, la Bruxelles, Conferinta Interguvernamentala Romania-Uniunea Europeana, fiind lansat, in mod oficial, procesul de negociere a aderarii Romaniei la UE, potrivit www.mae.ro.
Conferintele ministeriale interguvernamentale pentru negocierile de aderare au avut loc cu sase tari candidate la aderare: Malta, Romania, Slovacia, Letonia, Lituania si Bulgaria, precizeaza site-ul https://europa.eu.
La Conferinta interguvernamentala cu privire la reforma institutionala a Uniunii Europene, tarile candidate au fost atentionate cu privire la importanta urmatoarelor aspecte: adoptarea oficiala si aplicarea acquis-ului comunitar; asigurarea unei bune functionari a pietei interne, in concordanta cu politicile Uniunii Europene, cu o atentie speciala acordata domeniilor agriculturii, justitiei si afacerilor interne si protectiei mediului; alinierea la practicile Uniunii Europene in ceea ce priveste relatiile cu terte state si organizatii internationale. De asemenea, statele candidate au primit asigurari ca fiecare solicitare de aderare va fi evaluata in functie de meritele proprii. Conform site-ului www.cameradeputatilor.ro, tarile candidate si-au prezentat obiectivele strategice determinate de aspiratiile politice, culturale si socio-economice in perspectiva aderarii.
In procesul de aderare, Romania a negociat 31 de capitole.
Conferinta a avut loc la nivel de ministri de externe ai Romaniei si ai celor 15 state membre ale Uniunii, sub presedintia portugheza a Consiliului Uniunii Europene, si a marcat inceperea oficiala a procesului de negocieri de aderare a Romaniei la UE. Partea romana a fost reprezentata de o delegatie a MAE, condusa de ministrul Afacerilor Externe, Petre Roman. Din delegatie au mai facut parte secretarul de stat Eugen Dijmarescu, seful Departamentului Afaceri Europene, Aurel Ciobanu Dordea, negociator-sef pentru aderarea Romaniei la UE, ambasadorul Romaniei pe langa UE si directori din cadrul Departamentului Afaceri Europene din MAE.
Potrivit https://ec.europa.eu/, Comisia Europeana a fost reprezentata, in cadrul Conferintei Interguvernamentale, de: Romano Prodi - presedinte; Niel Kinnock - vicepresedinte, Michel Barnier, Pascal Lamy, Poul Nielson si Christopher Patten - membri. Secretariatul General al Consiliului a fost format din Javier Solana - secretar general si Pierre de Boissieu, secretar general adjunct.
Guvernele statelor membre au fost reprezentate dupa cum urmeaza: Belgia - Louis Michel, viceprim-ministru si ministru pentru Afaceri Externe, Pierre Chevalier, secretar de stat pentru Comert Exterior; Danemarca - Niels Helveg Petersen, ministrul Afacerilor Externe, Friis Arne Petersen, secretar de stat pentru Afaceri Externe; Germania - Joschka Fischer, ministrul Afacerilor Externe, Christoph Z pel, ministru de stat Afaceri Externe; Grecia - Giorgios Papandreou, ministrul Afacerilor Externe, Christos Rokofyllos, viceministru pentru Afaceri Externe; Spania - Abel Matutes, ministrul Afacerilor Externe, Ram n de Miguel, secretar de stat pentru Politica Externa; Franta - Hubert Vedrine, ministrul Afacerilor Externe, Pierre Moscovici, ministru atasat ministrului Afacerilor Externe, cu responsabilitatea pentru Afaceri Europene; Irlanda - Brian Cowen, ministrul Afacerilor Externe; Italia - Lamberto Dini, ministrul Afacerilor Externe, Umberto Ranieri, secretar de stat pentru Afaceri Externe; Luxemburg - Lydie Polfer, ministrul Afacerilor Externe; Olanda - Jozias Van Aartsen, ministrul Afacerilor Externe, Dick Benschop, secretar de stat pentru Afaceri Externe; Austria - Benita Fererro-Waldner, ministrul Afacerilor Externe; Portugalia - Jaime Gama, ministrul Afacerilor Externe, Francisco Seixas da Costa, secretar de stat pentru Afaceri Europene; Finlanda - Kimmo Sasi, ministrul Comertului Exterior si Afacerilor Europene; Suedia - Anne Lindh, ministrul Afacerilor Externe; Regatul Unit al Marii Britanii - Robin Cook, secretar de stat pentru Afaceri Externe si Comunitare, Keith Vaz - ministrul de Stat pentru Afaceri Externe si Comunitare.
Pentru cele sase state candidate care au inceput negocierile de aderare in baza hotararilor Consiliului European de la Helsinki, din luna decembrie 1999, (grupul new-ins), partea comunitara a organizat, pe perioada Presedintiei portugheze, reuniuni de examinare analitica numai pentru acele capitole de acquis la care urmau sa inceapa negocierile de aderare. Aceasta noua etapa de monitorizare a presupus, de asemenea, ca procedura scrisa, actualizarea de catre cele sase state candidate din grupul new-ins, pana la 4 februarie 2000, a rapoartelor finale de monitorizare pentru 12 capitole de acquis comunitar avute in vedere de UE pentru inceperea negocierilor de aderare, respectiv: politici industriale, educatie si formare profesionala, cultura si audio-vizual, stiinta si cercetare, telecomunicatii si tehnologia informatiei, politica externa si de securitate comuna, protectia si sanatatea consumatorului, intreprinderile mici si mijlocii, statistica, dreptul societatilor comerciale, relatii externe, concurenta.
In cazul Romaniei, prima reuniune de examinare analitica a acquis-ului a avut loc la 4 februarie 2000. Aceasta a avut drept obiect capitolul privind cultura si politica in domeniul audiovizualului (cap. 20). Au fost evaluate aspecte legate de capacitatea administrativa a institutiilor romanesti de a gestiona problemele specifice in domeniul culturii si audiovizualului. Scopul principal al acestui exercitiu a fost acela de a identifica punctele de vedere ale partii romane si comunitare privind progresele inregistrate de Romania, de la reuniunea precedenta a exercitiului de examinare analitica, in vederea elaborarii documentelor de pozitie pentru negocierile de aderare. La 13 martie si 4 aprilie 2000, Romania a mai participat la reuniunile de monitorizare multilaterala pentru capitolele privind relatiile externe (cap. 26) si vama (cap. 25).
In cadrul fiecarei reuniuni, presedintele Consiliului, Romano Prodi, a prezentat pozitia generala a Uniunii Europene, iar comisarul european pentru extindere, G nter Verheugen, a facut declaratii complementare, mentioneaza https://ec.europa.eu/.
Presedintele Consiliului a subliniat, printre altele, urmatoarele:- Aderarea presupune acceptarea deplina a drepturilor si obligatiilor curente si potentiale care decurg din sistemul juridic al Uniunii si din cadrul sau institutional, cunoscut sub numele de acquis al Uniunii. Aceasta include Tratatul de la Amsterdam, care reprezenta cea mai recenta etapa a constructiei europene.- Acquis-ul Uniunii trebuia aplicat asa cum se afla la momentul aderarii. Transpunerea sa nu era suficienta, ci trebuia sa fie urmata de implementare si aplicare eficace. Prin urmare, dezvoltarea capacitatilor administrative si judiciare era un aspect crucial al pregatirii aderarii, iar existenta unor structuri si institutii credibile si functionale o conditie esentiala pentru aderarea viitoare.- Monitorizarea progreselor depuse de candidati in transpunerea, implementarea si aplicarea acquis-ului era o parte esentiala a procesului de aderare.- Uniunea acorda o importanta esentiala functionarii corecte a pietei interne si a politicilor UE in domenii complexe, cum ar fi agricultura, justitia si afacerile interne si mediul. Toate statele candidate trebuiau sa progreseze rapid in aceste domenii chiar inainte de aderare.- Toate statele candidate participau la procesul de aderare in conditii de egalitate si fiecare dintre ele era judecata dupa propriile merite la negocieri.- Uniunea a facut pasi importanti pentru a se pregati pentru extindere. Acordul de la Consiliul European de la Berlin din martie 1999 privind pachetul de reforma al Agendei 2000, inclusiv noul cadru financiar, oferea o baza solida pentru ca UE sa avanseze cu succes spre extindere.- Largirea trebuia sa consolideze procesul de integrare in care erau implicate statele membre ale Uniunii. Trebuia sa se asigure ca structurile institutionale ale Uniunii nu sunt slabite sau diluate ori puterile lor de actiune nu sunt reduse.- Fiecare dintre statele candidate si-a stabilit obiectivele strategice, precum si aspiratiile politice, culturale si socio-economice pe care le-a urmarit pe calea de aderare.- Toate statele candidate au subliniat ca deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea a fost un eveniment istoric.* * *La 10 decembrie 1999, in cadrul Reuniunii sefilor de stat sau de guvern din tarile membre ale Uniunii Europene, Romania a fost invitata oficial la negocierile de aderare la UE, alaturi de Bulgaria, Letonia, Lituania, Slovacia si Malta. Anuntul a fost facut de Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene, si de G nter Verheugen, comisarul european pentru extindere - aminteste lucrarea Romania. Date si fapte. 1989-2009 (Agentia Nationala de Presa AGERPRES, 2010).
Romania a inceput in 1991 negocierile pentru incheierea unui Acord de asociere la Comunitatile Europene. La 1 februarie 1993, a fost semnat, la Bruxelles, Acordul European ce instituia o asociere intre Romania, pe de o parte, Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, care a fost ratificat de Romania prin Legea nr. 20/6 aprilie 1993 si a intrat in vigoare la 1 februarie 1995, conform documentului publicat de Ministerul Afacerilor Externe - Chronology of Romania-EU relations .
In 22 iunie 1995, Romania a depus, la Paris, cererea oficiala de aderare la Uniunea Europeana, ca membru cu drepturi depline, impreuna cu Strategia Nationala de Pregatire a Aderarii Romaniei la UE, conform volumului Romania. Date si fapte. 1989-2009.
La 13 octombrie 1999, presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, a anuntat in fata Parlamentului European ca sase state din al doilea grup de candidate la aderarea la UE (Romania, Malta, Letonia, Lituania, Slovacia si Bulgaria) vor demara negocierile de aderare incepand cu anul 2000.
Consiliul European de la Bruxelles a confirmat, in 17 decembrie 2004, incheierea negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
In 13 aprilie 2005, Parlamentul European a adoptat Rezolutia privind aderarea Romaniei la UE la 1 ianuarie 2007, iar la 25 aprilie 2005 a fost semnat, la Luxemburg, Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana a Romaniei si Bulgariei. Tratatul, ratificat ulterior de toate statele membre, prevedea posibilitatea adoptarii unor masuri de salvgardare in termen de pana la trei ani de la aderare, in cazul unor deficiente in domeniul transpunerii acquis-ului in domenii precum piata interna, justitie si afaceri interne, arata sursa citata anterior.
La 1 ianuarie 2007, Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene, incheind o etapa decisiva pentru parcursul sau european. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Badulescu, editor online: Alexandru Cojocaru) * Explicatie foto din deschidere: (de la stg. la dr.) Ministrul de Externe Petre Roman alaturi de ministrii de Externe Hubert Vedrine (Franta), Algirdas Saudargas (Lituania), Javier Solana, Inaltul reprezentant al UE pentru politica externa si securitate comuna si Gunter Verheugen, comisar UE pentru Integrare Europeana, inainte de ceremonia deschiderii oficiale a negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, eveniment desfasurat la Consiliul Europei, Bruxelles, 15 februarie 2000.
Conferintele ministeriale interguvernamentale pentru negocierile de aderare au avut loc cu sase tari candidate la aderare: Malta, Romania, Slovacia, Letonia, Lituania si Bulgaria, precizeaza site-ul https://europa.eu.
La Conferinta interguvernamentala cu privire la reforma institutionala a Uniunii Europene, tarile candidate au fost atentionate cu privire la importanta urmatoarelor aspecte: adoptarea oficiala si aplicarea acquis-ului comunitar; asigurarea unei bune functionari a pietei interne, in concordanta cu politicile Uniunii Europene, cu o atentie speciala acordata domeniilor agriculturii, justitiei si afacerilor interne si protectiei mediului; alinierea la practicile Uniunii Europene in ceea ce priveste relatiile cu terte state si organizatii internationale. De asemenea, statele candidate au primit asigurari ca fiecare solicitare de aderare va fi evaluata in functie de meritele proprii. Conform site-ului www.cameradeputatilor.ro, tarile candidate si-au prezentat obiectivele strategice determinate de aspiratiile politice, culturale si socio-economice in perspectiva aderarii.
In procesul de aderare, Romania a negociat 31 de capitole.
Conferinta a avut loc la nivel de ministri de externe ai Romaniei si ai celor 15 state membre ale Uniunii, sub presedintia portugheza a Consiliului Uniunii Europene, si a marcat inceperea oficiala a procesului de negocieri de aderare a Romaniei la UE. Partea romana a fost reprezentata de o delegatie a MAE, condusa de ministrul Afacerilor Externe, Petre Roman. Din delegatie au mai facut parte secretarul de stat Eugen Dijmarescu, seful Departamentului Afaceri Europene, Aurel Ciobanu Dordea, negociator-sef pentru aderarea Romaniei la UE, ambasadorul Romaniei pe langa UE si directori din cadrul Departamentului Afaceri Europene din MAE.
Potrivit https://ec.europa.eu/, Comisia Europeana a fost reprezentata, in cadrul Conferintei Interguvernamentale, de: Romano Prodi - presedinte; Niel Kinnock - vicepresedinte, Michel Barnier, Pascal Lamy, Poul Nielson si Christopher Patten - membri. Secretariatul General al Consiliului a fost format din Javier Solana - secretar general si Pierre de Boissieu, secretar general adjunct.
Guvernele statelor membre au fost reprezentate dupa cum urmeaza: Belgia - Louis Michel, viceprim-ministru si ministru pentru Afaceri Externe, Pierre Chevalier, secretar de stat pentru Comert Exterior; Danemarca - Niels Helveg Petersen, ministrul Afacerilor Externe, Friis Arne Petersen, secretar de stat pentru Afaceri Externe; Germania - Joschka Fischer, ministrul Afacerilor Externe, Christoph Z pel, ministru de stat Afaceri Externe; Grecia - Giorgios Papandreou, ministrul Afacerilor Externe, Christos Rokofyllos, viceministru pentru Afaceri Externe; Spania - Abel Matutes, ministrul Afacerilor Externe, Ram n de Miguel, secretar de stat pentru Politica Externa; Franta - Hubert Vedrine, ministrul Afacerilor Externe, Pierre Moscovici, ministru atasat ministrului Afacerilor Externe, cu responsabilitatea pentru Afaceri Europene; Irlanda - Brian Cowen, ministrul Afacerilor Externe; Italia - Lamberto Dini, ministrul Afacerilor Externe, Umberto Ranieri, secretar de stat pentru Afaceri Externe; Luxemburg - Lydie Polfer, ministrul Afacerilor Externe; Olanda - Jozias Van Aartsen, ministrul Afacerilor Externe, Dick Benschop, secretar de stat pentru Afaceri Externe; Austria - Benita Fererro-Waldner, ministrul Afacerilor Externe; Portugalia - Jaime Gama, ministrul Afacerilor Externe, Francisco Seixas da Costa, secretar de stat pentru Afaceri Europene; Finlanda - Kimmo Sasi, ministrul Comertului Exterior si Afacerilor Europene; Suedia - Anne Lindh, ministrul Afacerilor Externe; Regatul Unit al Marii Britanii - Robin Cook, secretar de stat pentru Afaceri Externe si Comunitare, Keith Vaz - ministrul de Stat pentru Afaceri Externe si Comunitare.
Pentru cele sase state candidate care au inceput negocierile de aderare in baza hotararilor Consiliului European de la Helsinki, din luna decembrie 1999, (grupul new-ins), partea comunitara a organizat, pe perioada Presedintiei portugheze, reuniuni de examinare analitica numai pentru acele capitole de acquis la care urmau sa inceapa negocierile de aderare. Aceasta noua etapa de monitorizare a presupus, de asemenea, ca procedura scrisa, actualizarea de catre cele sase state candidate din grupul new-ins, pana la 4 februarie 2000, a rapoartelor finale de monitorizare pentru 12 capitole de acquis comunitar avute in vedere de UE pentru inceperea negocierilor de aderare, respectiv: politici industriale, educatie si formare profesionala, cultura si audio-vizual, stiinta si cercetare, telecomunicatii si tehnologia informatiei, politica externa si de securitate comuna, protectia si sanatatea consumatorului, intreprinderile mici si mijlocii, statistica, dreptul societatilor comerciale, relatii externe, concurenta.
In cazul Romaniei, prima reuniune de examinare analitica a acquis-ului a avut loc la 4 februarie 2000. Aceasta a avut drept obiect capitolul privind cultura si politica in domeniul audiovizualului (cap. 20). Au fost evaluate aspecte legate de capacitatea administrativa a institutiilor romanesti de a gestiona problemele specifice in domeniul culturii si audiovizualului. Scopul principal al acestui exercitiu a fost acela de a identifica punctele de vedere ale partii romane si comunitare privind progresele inregistrate de Romania, de la reuniunea precedenta a exercitiului de examinare analitica, in vederea elaborarii documentelor de pozitie pentru negocierile de aderare. La 13 martie si 4 aprilie 2000, Romania a mai participat la reuniunile de monitorizare multilaterala pentru capitolele privind relatiile externe (cap. 26) si vama (cap. 25).
In cadrul fiecarei reuniuni, presedintele Consiliului, Romano Prodi, a prezentat pozitia generala a Uniunii Europene, iar comisarul european pentru extindere, G nter Verheugen, a facut declaratii complementare, mentioneaza https://ec.europa.eu/.
Presedintele Consiliului a subliniat, printre altele, urmatoarele:- Aderarea presupune acceptarea deplina a drepturilor si obligatiilor curente si potentiale care decurg din sistemul juridic al Uniunii si din cadrul sau institutional, cunoscut sub numele de acquis al Uniunii. Aceasta include Tratatul de la Amsterdam, care reprezenta cea mai recenta etapa a constructiei europene.- Acquis-ul Uniunii trebuia aplicat asa cum se afla la momentul aderarii. Transpunerea sa nu era suficienta, ci trebuia sa fie urmata de implementare si aplicare eficace. Prin urmare, dezvoltarea capacitatilor administrative si judiciare era un aspect crucial al pregatirii aderarii, iar existenta unor structuri si institutii credibile si functionale o conditie esentiala pentru aderarea viitoare.- Monitorizarea progreselor depuse de candidati in transpunerea, implementarea si aplicarea acquis-ului era o parte esentiala a procesului de aderare.- Uniunea acorda o importanta esentiala functionarii corecte a pietei interne si a politicilor UE in domenii complexe, cum ar fi agricultura, justitia si afacerile interne si mediul. Toate statele candidate trebuiau sa progreseze rapid in aceste domenii chiar inainte de aderare.- Toate statele candidate participau la procesul de aderare in conditii de egalitate si fiecare dintre ele era judecata dupa propriile merite la negocieri.- Uniunea a facut pasi importanti pentru a se pregati pentru extindere. Acordul de la Consiliul European de la Berlin din martie 1999 privind pachetul de reforma al Agendei 2000, inclusiv noul cadru financiar, oferea o baza solida pentru ca UE sa avanseze cu succes spre extindere.- Largirea trebuia sa consolideze procesul de integrare in care erau implicate statele membre ale Uniunii. Trebuia sa se asigure ca structurile institutionale ale Uniunii nu sunt slabite sau diluate ori puterile lor de actiune nu sunt reduse.- Fiecare dintre statele candidate si-a stabilit obiectivele strategice, precum si aspiratiile politice, culturale si socio-economice pe care le-a urmarit pe calea de aderare.- Toate statele candidate au subliniat ca deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea a fost un eveniment istoric.* * *La 10 decembrie 1999, in cadrul Reuniunii sefilor de stat sau de guvern din tarile membre ale Uniunii Europene, Romania a fost invitata oficial la negocierile de aderare la UE, alaturi de Bulgaria, Letonia, Lituania, Slovacia si Malta. Anuntul a fost facut de Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene, si de G nter Verheugen, comisarul european pentru extindere - aminteste lucrarea Romania. Date si fapte. 1989-2009 (Agentia Nationala de Presa AGERPRES, 2010).
Romania a inceput in 1991 negocierile pentru incheierea unui Acord de asociere la Comunitatile Europene. La 1 februarie 1993, a fost semnat, la Bruxelles, Acordul European ce instituia o asociere intre Romania, pe de o parte, Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, care a fost ratificat de Romania prin Legea nr. 20/6 aprilie 1993 si a intrat in vigoare la 1 februarie 1995, conform documentului publicat de Ministerul Afacerilor Externe - Chronology of Romania-EU relations .
In 22 iunie 1995, Romania a depus, la Paris, cererea oficiala de aderare la Uniunea Europeana, ca membru cu drepturi depline, impreuna cu Strategia Nationala de Pregatire a Aderarii Romaniei la UE, conform volumului Romania. Date si fapte. 1989-2009.
La 13 octombrie 1999, presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, a anuntat in fata Parlamentului European ca sase state din al doilea grup de candidate la aderarea la UE (Romania, Malta, Letonia, Lituania, Slovacia si Bulgaria) vor demara negocierile de aderare incepand cu anul 2000.
Consiliul European de la Bruxelles a confirmat, in 17 decembrie 2004, incheierea negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
In 13 aprilie 2005, Parlamentul European a adoptat Rezolutia privind aderarea Romaniei la UE la 1 ianuarie 2007, iar la 25 aprilie 2005 a fost semnat, la Luxemburg, Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana a Romaniei si Bulgariei. Tratatul, ratificat ulterior de toate statele membre, prevedea posibilitatea adoptarii unor masuri de salvgardare in termen de pana la trei ani de la aderare, in cazul unor deficiente in domeniul transpunerii acquis-ului in domenii precum piata interna, justitie si afaceri interne, arata sursa citata anterior.
La 1 ianuarie 2007, Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene, incheind o etapa decisiva pentru parcursul sau european. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Badulescu, editor online: Alexandru Cojocaru) * Explicatie foto din deschidere: (de la stg. la dr.) Ministrul de Externe Petre Roman alaturi de ministrii de Externe Hubert Vedrine (Franta), Algirdas Saudargas (Lituania), Javier Solana, Inaltul reprezentant al UE pentru politica externa si securitate comuna si Gunter Verheugen, comisar UE pentru Integrare Europeana, inainte de ceremonia deschiderii oficiale a negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, eveniment desfasurat la Consiliul Europei, Bruxelles, 15 februarie 2000.
