Sfanta, Sfanta, Sfanta/ ca o lacrima plapanda/ vino dulce adiere/ peste greul trup de miere// Sfanta Maica si Fecioara/ ruga ta calda coboara/ peste lumea asta rece/ peste verbul care trece. Intr-o lume a amintirilor, fiecare om isi poate imagina doar cum i-a fost propria nastere. De nasterea mamelor nici nu mai pomenim. i, totusi, []Sfanta, Sfanta, Sfanta/ ca o lacrima plapanda/ vino dulce adiere/ peste greul trup de miere// Sfanta Maica si Fecioara/ ruga ta calda coboara/ peste lumea asta rece/ peste verbul care trece.

Intr-o lume a amintirilor, fiecare om isi poate imagina doar cum i-a fost propria nastere. De nasterea mamelor nici nu mai pomenim. i, totusi, exista o nastere a Nasterii. In fiecare an, la 8 septembrie, dupa ce au trecut doar sapte zile de la inceputul Anului bisericesc, praznuim Nasterea Maicii Domnului.

Orice cununa, cat am cauta, nu are inceput si sfarsit, dar, daca tot ne este data nelinistea cautarilor, vom descoperi ca are miez. In cununa sfintilor de peste an, Nasterea Maicii Domnului este miezul. Un miez dulce, adevarat si, mai ales, bisericesc.

Nasterea Maicii Domnului este miezul dulce al existentei noastre, deoarece este Nasterea Bucuriei. Acum se innoieste tot neamul omenesc si amaraciunea Evei in bucurie se preschimba. De la durerea nasterii de copii transmisa Evei pana la plinatatea harului inceputa de Pururea Fecioara Maria este cale de o sarbatoare dulce. Toata faptura zidita si nezidita se ospateaza din aceasta sarbatoare, din acest miez fara de margini. Ziditorul, inomenindu-Se, ridica faptura la starea sfinteniei. Ce dulceata poate fi mai mare decat acest fapt: Cuvantul lui Dumnezeu Ziditorul S-a unit cu firea oamenilor si, prin aceasta, cu toata zidirea. Nasterea Maicii Domnului este miezul dulce al sarbatorilor bisericesti deoarece inseamna nu doar dezlegarea neputintelor omenesti, cat mai ales dezlegarea darurilor dumnezeiesti.

Nasterea Maicii Domnului este...