Cuvânt la Tăierea Cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul
Precum un barbat iubitor de pustie, ajuns intr-un loc cu dumbrava, la umbra copacilor, la chemarile pasarilor si la racoarea apelor, isi simte lina si netulburata cugetarea mintii si se arata cu fire blanda catre toti oamenii, asa si noi, in zilele trecute, fiind mangaiati de suflarea Duhului, cea blanda, va vorbeam voua despre milostenie. []Precum un barbat iubitor de pustie, ajuns intr-un loc cu dumbrava, la umbra copacilor, la chemarile pasarilor si la racoarea apelor, isi simte lina si netulburata cugetarea mintii si se arata cu fire blanda catre toti oamenii, asa si noi, in zilele trecute, fiind mangaiati de suflarea Duhului, cea blanda, va vorbeam voua despre milostenie.
Iar cand Evanghelia ne vorbeste despre nebunia lui Irod, inversunarea femeilor, ospatul barbatilor nebuni si masa cea pangarita, darul cel fara de lege, lucrul cel necuvios si ingroparea trupului preacinstit, simt ca ma fac alt om, fiindca incremenit ma simt, iubitilor, cand, inaintea mea, aduc faptele facute de Irod, de este ingaduit a le numi fapte si nu ucideri, ale celui ce a facut niste fapte ca acestea. Ca, zice Evanghelistul Matei: In vremea aceea, a auzit tetrarhul Irod despre faima lui Iisus. i a zis slujitorilor sai: Acesta este Ioan Botezatorul, el s-a sculat din morti, si de aceea, se fac minuni prin el (Matei 14, 1-2). Marturiseste uciderea Proorocului si nu poate minti, ca a stiut, pe cel ce l-a omorat, ca este Prooroc si barbat drept. Ca de nu ar fi cunoscut acest lucru, ar fi zis ca el s-a ridicat din morti si pentru aceasta se fac minuni printr-insul. i, pentru care pricina a ucis pe Prooroc? Pentru c acesta a fost propovaduitorul adevarului. i voia prin vadire si mustrare, s curme fapta cea fara de lege si s fie, precum i se cadea ca imparat, pazitor poruncilor lui Dumnezeu, el, care, prin sminteala cea desfranata a dulcetilor, strica legile. Ca acela este imparat, care da legi cu dreptate, implinindu-le, mai intai, el insusi, iar nu schimbandu-le. Ca in ce alt chip s-ar fi putut pune randuiala, in lumea pe care o stapanea, daca nu prin legile cele dupa dreptate, infranand neamul oamenilor, cel greu de tinut in frau. Dar Irod era imparat, nu al popoarelor, ci al desfatarilor si rob al patimilor. El nu numai legea lui Dumnezeu o strica, ci si ucidere pe nedrept facea. i pe cine a ucis? Pe un barbat drept, decat care, mai mare intre cei nascuti de femei, nu s-a ridicat, precum si Domnul a marturisit. Pe un barbat care locuia in pustiu, nu fugind de neamul oamenilor, ci de faptele cele rele si scarnave ale lor. Pe acesta prinzandu-l, Irod il tinea legat si l-a pus in temnita, pentru Irodiada. O, lucru strain, Ioan vroia prin mustrare, sa dezlege sufletul lui Irod, cel legat cu lantul pacatului, iar el lega pe cel ce-l dezlega. Era legat Ioan, si cu toate acestea, graia, era inchis si, in temnita fiind, mustra. Nu se temea Ioan de moarte, ci ii era frica sa taca si sa nu spuna adevarul. Pe acesta l-a ucis Irod si nu numai o singura ucidere a facut, ci mai multe. Ca cel ce ucide un dascal folositor sufletelor, acela nu ucide numai unul, ci pe atatia pe cati i-ar fi putut face vii, prin cuvantul sau, de ar fi trait. O zi de praznuire a unei...
Iar cand Evanghelia ne vorbeste despre nebunia lui Irod, inversunarea femeilor, ospatul barbatilor nebuni si masa cea pangarita, darul cel fara de lege, lucrul cel necuvios si ingroparea trupului preacinstit, simt ca ma fac alt om, fiindca incremenit ma simt, iubitilor, cand, inaintea mea, aduc faptele facute de Irod, de este ingaduit a le numi fapte si nu ucideri, ale celui ce a facut niste fapte ca acestea. Ca, zice Evanghelistul Matei: In vremea aceea, a auzit tetrarhul Irod despre faima lui Iisus. i a zis slujitorilor sai: Acesta este Ioan Botezatorul, el s-a sculat din morti, si de aceea, se fac minuni prin el (Matei 14, 1-2). Marturiseste uciderea Proorocului si nu poate minti, ca a stiut, pe cel ce l-a omorat, ca este Prooroc si barbat drept. Ca de nu ar fi cunoscut acest lucru, ar fi zis ca el s-a ridicat din morti si pentru aceasta se fac minuni printr-insul. i, pentru care pricina a ucis pe Prooroc? Pentru c acesta a fost propovaduitorul adevarului. i voia prin vadire si mustrare, s curme fapta cea fara de lege si s fie, precum i se cadea ca imparat, pazitor poruncilor lui Dumnezeu, el, care, prin sminteala cea desfranata a dulcetilor, strica legile. Ca acela este imparat, care da legi cu dreptate, implinindu-le, mai intai, el insusi, iar nu schimbandu-le. Ca in ce alt chip s-ar fi putut pune randuiala, in lumea pe care o stapanea, daca nu prin legile cele dupa dreptate, infranand neamul oamenilor, cel greu de tinut in frau. Dar Irod era imparat, nu al popoarelor, ci al desfatarilor si rob al patimilor. El nu numai legea lui Dumnezeu o strica, ci si ucidere pe nedrept facea. i pe cine a ucis? Pe un barbat drept, decat care, mai mare intre cei nascuti de femei, nu s-a ridicat, precum si Domnul a marturisit. Pe un barbat care locuia in pustiu, nu fugind de neamul oamenilor, ci de faptele cele rele si scarnave ale lor. Pe acesta prinzandu-l, Irod il tinea legat si l-a pus in temnita, pentru Irodiada. O, lucru strain, Ioan vroia prin mustrare, sa dezlege sufletul lui Irod, cel legat cu lantul pacatului, iar el lega pe cel ce-l dezlega. Era legat Ioan, si cu toate acestea, graia, era inchis si, in temnita fiind, mustra. Nu se temea Ioan de moarte, ci ii era frica sa taca si sa nu spuna adevarul. Pe acesta l-a ucis Irod si nu numai o singura ucidere a facut, ci mai multe. Ca cel ce ucide un dascal folositor sufletelor, acela nu ucide numai unul, ci pe atatia pe cati i-ar fi putut face vii, prin cuvantul sau, de ar fi trait. O zi de praznuire a unei...
