S-a întâmplat în 15 iunie 1848
S-a intamplat in 15 iunie 1848: A fost sfintit drapelul national tricolor, adoptat prin decret la 14 iunie de catre Guvernul revolutionar de la Bucuresti; drapelul avea culorile albastru, galben, rosu si avea inscrisa deviza Dreptate, Fratie . In ara Romaneasca, decretul nr. 1 din 14/26 iunie 1848 al Guvernului provizoriu mentiona ca Steagul National va []The post S-a intamplat in 15 iunie 1848 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 15 iunie 1848 was first posted on iunie 15, 2020 at 4:29 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 15 iunie 1848: A fost sfintit drapelul national tricolor, adoptat prin decret la 14 iunie de catre Guvernul revolutionar de la Bucuresti; drapelul avea culorile albastru, galben, rosu si avea inscrisa deviza Dreptate, Fratie . In ara Romaneasca, decretul nr. 1 din 14/26 iunie 1848 al Guvernului provizoriu mentiona ca Steagul National va avea trei culori: albastru, galben, rosu , urmand ca deviza scrisa pe flamuri sa fie DPE TATE P IE (Dreptate, Fratie ). Diferenta fata de modelele anterioare ale tricolorului constau in plasarea fasiei albastre in partea superioara, eliminarea cifrului domnesc de la colturi si a coroanei de pe capul acvilei ce se gasea in varful hampei, precum si prezenta unei devize. Culorile rosu, galben si albastru se regasesc tarziu pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi si pe lambrechini. De asemenea, este de remarcat prezenta celor trei culori in canafii si pe panza drapelului rascoalei lui Tudor Vladimirescu in cadrul careia li se atribuie pentru prima oara semnificatia: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Fratie (rosul sangelui) . Tricolorul a fost adoptat intai in ara Romaneasca, in 1834, cand domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus aprobarii sultanului Mahmud al II-lea modelele pavilioanelor navale si a drapelelor de lupta. Acesta din urma era un steag cu fata rosie, albastra si galbena, avand si acesta stele si pasare cu cap in mijloc . Curand, ordinea culorilor a fost schimbata, astfel incat galbenul sa apara in centru. La inmanarea drapelelor, domnitorul a spus, printre altele: Steagurile acestii de Dumnezeu pazite tari din vechime au fost fala ostirilor sale si semnele slavei lor Militia romaneasca organizata pe temeiuri de regula si disciplina europeana, dobandeste iarasi acel drept din vechime si primeste steagurile sale cu fetile nationale si cu pajera printipatului. Domnia mea dar incredinteaza acum batalioanelor de infanterie si divizioanelor de cavalerie aceste steaguri ca un sfant depozit al cinstii, al credintii si al supunerii catre legile intocmite In 1848, steagul adoptat de catre revolutionari ca drapel al arii Romanesti a fost tricolorul albastru-galben-rosu (cu albastrul sus, deci, conform semnificatiei Libertate, Dreptate, Fratie ). Inca din 26 aprilie 1848, conform Gazetei Transilvaniei, studentii romani din Paris salutau noul guvern cu un steag national avand culorile albastru, auriu si rosu, ca semn al unirii moldovenilor cu muntenii . Decretul nr.1 din 14/26 iunie 1848 al Guvernului provizoriu mentiona ca Steagul National va avea trei culori: albastru, galben, rosu , urmand ca deviza scrisa pe flamuri sa fie DPE TATE P IE (Dreptate, Fratie ). Aceste steaguri au fost sfintite la 15/27 iunie 1848, fiind destinate Gardei Nationale. Totusi, decretul nr. 252 din 13/25 iulie 1848, motivat prin faptul ca nu s-a inteles [inca] cum trebuiesc facute stindardele nationale , definea steagul ca avand culorile dispuse pe verticala, posibil sub influenta modelului francez.
Nuantele erau albastru inchis, galben deschis si rosu carmin . In ceea ce priveste ordinea, langa lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu falfaind . Petre Vasiliu-Nasturel observa ca din punct de vedere heraldic, atat la steagul Frantei cat si la cel al arii Romanesti revolutionare, banda din mijloc reprezinta un metal (argint, respectiv aur). Alti cercetatori sunt de parere ca tricolorul nu fusese imitat dupa modelul francez, ci reprezenta o veche traditie romaneasca, ipoteza sprijinita de o nota a ministerului de externe revolutionar catre Emin Pasa: colorile esarfului ce purtam noi diriguitorii, precum si toti...
S-a intamplat in 15 iunie 1848 was first posted on iunie 15, 2020 at 4:29 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 15 iunie 1848: A fost sfintit drapelul national tricolor, adoptat prin decret la 14 iunie de catre Guvernul revolutionar de la Bucuresti; drapelul avea culorile albastru, galben, rosu si avea inscrisa deviza Dreptate, Fratie . In ara Romaneasca, decretul nr. 1 din 14/26 iunie 1848 al Guvernului provizoriu mentiona ca Steagul National va avea trei culori: albastru, galben, rosu , urmand ca deviza scrisa pe flamuri sa fie DPE TATE P IE (Dreptate, Fratie ). Diferenta fata de modelele anterioare ale tricolorului constau in plasarea fasiei albastre in partea superioara, eliminarea cifrului domnesc de la colturi si a coroanei de pe capul acvilei ce se gasea in varful hampei, precum si prezenta unei devize. Culorile rosu, galben si albastru se regasesc tarziu pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi si pe lambrechini. De asemenea, este de remarcat prezenta celor trei culori in canafii si pe panza drapelului rascoalei lui Tudor Vladimirescu in cadrul careia li se atribuie pentru prima oara semnificatia: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Fratie (rosul sangelui) . Tricolorul a fost adoptat intai in ara Romaneasca, in 1834, cand domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus aprobarii sultanului Mahmud al II-lea modelele pavilioanelor navale si a drapelelor de lupta. Acesta din urma era un steag cu fata rosie, albastra si galbena, avand si acesta stele si pasare cu cap in mijloc . Curand, ordinea culorilor a fost schimbata, astfel incat galbenul sa apara in centru. La inmanarea drapelelor, domnitorul a spus, printre altele: Steagurile acestii de Dumnezeu pazite tari din vechime au fost fala ostirilor sale si semnele slavei lor Militia romaneasca organizata pe temeiuri de regula si disciplina europeana, dobandeste iarasi acel drept din vechime si primeste steagurile sale cu fetile nationale si cu pajera printipatului. Domnia mea dar incredinteaza acum batalioanelor de infanterie si divizioanelor de cavalerie aceste steaguri ca un sfant depozit al cinstii, al credintii si al supunerii catre legile intocmite In 1848, steagul adoptat de catre revolutionari ca drapel al arii Romanesti a fost tricolorul albastru-galben-rosu (cu albastrul sus, deci, conform semnificatiei Libertate, Dreptate, Fratie ). Inca din 26 aprilie 1848, conform Gazetei Transilvaniei, studentii romani din Paris salutau noul guvern cu un steag national avand culorile albastru, auriu si rosu, ca semn al unirii moldovenilor cu muntenii . Decretul nr.1 din 14/26 iunie 1848 al Guvernului provizoriu mentiona ca Steagul National va avea trei culori: albastru, galben, rosu , urmand ca deviza scrisa pe flamuri sa fie DPE TATE P IE (Dreptate, Fratie ). Aceste steaguri au fost sfintite la 15/27 iunie 1848, fiind destinate Gardei Nationale. Totusi, decretul nr. 252 din 13/25 iulie 1848, motivat prin faptul ca nu s-a inteles [inca] cum trebuiesc facute stindardele nationale , definea steagul ca avand culorile dispuse pe verticala, posibil sub influenta modelului francez.
Nuantele erau albastru inchis, galben deschis si rosu carmin . In ceea ce priveste ordinea, langa lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu falfaind . Petre Vasiliu-Nasturel observa ca din punct de vedere heraldic, atat la steagul Frantei cat si la cel al arii Romanesti revolutionare, banda din mijloc reprezinta un metal (argint, respectiv aur). Alti cercetatori sunt de parere ca tricolorul nu fusese imitat dupa modelul francez, ci reprezenta o veche traditie romaneasca, ipoteza sprijinita de o nota a ministerului de externe revolutionar catre Emin Pasa: colorile esarfului ce purtam noi diriguitorii, precum si toti...
