S-a întâmplat în 21 iunie 1848
S-a intamplat in 21 iunie 1848: In revista Foaie pentru minte, inima si literatura a aparut poezia Un rasunet , de Andrei Muresanu. Din data de 24 ianuarie 1990, aceasta poezie, pe muzica aranjata de George Ucenescu dupa o veche priceasna bisericeasca (gresit atribuita lui Anton Pann), a devenit Imnul National al Romaniei, cunoscut sub titlul []The post S-a intamplat in 21 iunie 1848 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 21 iunie 1848 was first posted on iunie 21, 2020 at 6:29 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 21 iunie 1848: In revista Foaie pentru minte, inima si literatura a aparut poezia Un rasunet , de Andrei Muresanu. Din data de 24 ianuarie 1990, aceasta poezie, pe muzica aranjata de George Ucenescu dupa o veche priceasna bisericeasca (gresit atribuita lui Anton Pann), a devenit Imnul National al Romaniei, cunoscut sub titlul Desteapta-te, romane! .
Originea actualului imn national al Romaniei a generat unele controverse, referitoare atat la autorul melodiei, cat si la locul in care acesta a fost intonat pentru prima data. Limpede este ca versurile ii apartin lui Andrei Muresanu, poet si revolutionar roman din Transilvania. In timpul Revolutiei de la 1848, Muresanu a redactat si publicat poemul Un rasunet, rasunet care avea sa devina, in foarte scurt timp, imn revolutionar, fiind numit de Nicolae Balcescu Marseilleza romanilor . Dupa o lupta grea cu atenta cenzura, versurile lui Muresanu au fost publicate in numarul 25 al Foii pentru minte, inima si literatura .
In ceea ce priveste melodia adaptata imnului Desteapta-te, romane! , invatatorul George Ucenescu de la scoala romaneasca din cheii Brasovului, ucenic al lui Anton Pann si contemporan cu poetul Andrei Muresanu, arata ca linia melodica a imnului are la origini un text religios. Este vorba despre cantecul Din sanul maicii mele , dupa cum reiese dintr-o consemnare autobiografica, publicata de profesorul Strehie Stinghe in nr. 6 al Revistei ara Barsei (noiembrie decembrie 1933): Inca din anul 1844, subscrisul, ma aflam invatator si cantor la Biserica Sfintei Treimi de pe Tocile care este comuna Bolgarsechiului de sus in Brasov. Poetul Andrei Muresianu, ca rudenie cu Parohul Vonifatie Pitis, venea vara des la gradinile parohului pentru aer si pen tru cerase. Sosind furiosul an 1848, poetul cauta o melodie dupa care sa compue un sonet care sa se cante intre amicii ce era sa se adune Ia gradina parohului pentru o petrecere deseara cu mancari si bauturi in onoarea ceraselor. Am cantat multe cantece de proba; iar sosind la urma torul cant Din sanul Maicii mele si cantandu-l, a ramas poetul pe langa aceasta melodie obligandu-ma ca pe Dumineca viitoare sa ma aflu si eu impreuna cu oaspetii invitati la gradina ca sa cant dupa melodia aleasa poesia ce o va com pune pana atunci. In Dumineca hotarata iata ca vine poetul impreuna cu patru Domni romani si sezand cu totii pe iarba verde si cu ce rase inainte imi dete D. Andrei Murasan poesia facuta: Desteapta-te Romane : il probam putine randuri, si vazand ca in tot melosul este o minune potrivit l-am cantat cu vocea mea tanara si puternica pana la fine.
Mai repetandu-l o data, toti Domnii, invatand melodia din auz, cantau impreuna, multamind si urand multa viata si sanatate marelui poet. Din ziua aceia, cantul Desteapta-te Romane s-au facut cel mai placut si familiar, iar eu eram poftit in toate partile ca sa-l cant si sa invat tinerimea a-l canta bine si regulat .
Andrei Muresanu s-a nascut la Bistrita, parintii fiindu-i Toader Muresanu si Eftimia Sereteanu, o familie modesta tatal era tabacar. A urmat, intre 1825-1829, coala Normala saseasca din Bistrita, iar intre 1829-1832, in aceeasi localitate, Liceul Piarist . Din 1832 este elev la Gimnaziul Superior Greco-Catolic din Blaj, la terminarea caruia, intre 1836-1838, urmeaza Seminarul Teologic Greco-Catolic tot la Blaj. Crescuti in credinta, respect si iubire fata de valorile neamului, tinerii care au trecut prin colile Blajului au format elita intelectualilor romani din Ardeal si o preotime de inalta pregatire teologica, profund atasata Bisericii Greco-Catolice si idealurilor nationale ale neamului . George Baritiu marturisea acest adevar cand afirma ca acolo a invatat sa ramana roman si sa scrie romaneste .
Mediul spiritual si cultural de la Blaj i-a format personalitatea si lui Andrei Muresanu, cum a format-o atator oameni mari ai tarii, si i-a trezit dragostea...
S-a intamplat in 21 iunie 1848 was first posted on iunie 21, 2020 at 6:29 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 21 iunie 1848: In revista Foaie pentru minte, inima si literatura a aparut poezia Un rasunet , de Andrei Muresanu. Din data de 24 ianuarie 1990, aceasta poezie, pe muzica aranjata de George Ucenescu dupa o veche priceasna bisericeasca (gresit atribuita lui Anton Pann), a devenit Imnul National al Romaniei, cunoscut sub titlul Desteapta-te, romane! .
Originea actualului imn national al Romaniei a generat unele controverse, referitoare atat la autorul melodiei, cat si la locul in care acesta a fost intonat pentru prima data. Limpede este ca versurile ii apartin lui Andrei Muresanu, poet si revolutionar roman din Transilvania. In timpul Revolutiei de la 1848, Muresanu a redactat si publicat poemul Un rasunet, rasunet care avea sa devina, in foarte scurt timp, imn revolutionar, fiind numit de Nicolae Balcescu Marseilleza romanilor . Dupa o lupta grea cu atenta cenzura, versurile lui Muresanu au fost publicate in numarul 25 al Foii pentru minte, inima si literatura .
In ceea ce priveste melodia adaptata imnului Desteapta-te, romane! , invatatorul George Ucenescu de la scoala romaneasca din cheii Brasovului, ucenic al lui Anton Pann si contemporan cu poetul Andrei Muresanu, arata ca linia melodica a imnului are la origini un text religios. Este vorba despre cantecul Din sanul maicii mele , dupa cum reiese dintr-o consemnare autobiografica, publicata de profesorul Strehie Stinghe in nr. 6 al Revistei ara Barsei (noiembrie decembrie 1933): Inca din anul 1844, subscrisul, ma aflam invatator si cantor la Biserica Sfintei Treimi de pe Tocile care este comuna Bolgarsechiului de sus in Brasov. Poetul Andrei Muresianu, ca rudenie cu Parohul Vonifatie Pitis, venea vara des la gradinile parohului pentru aer si pen tru cerase. Sosind furiosul an 1848, poetul cauta o melodie dupa care sa compue un sonet care sa se cante intre amicii ce era sa se adune Ia gradina parohului pentru o petrecere deseara cu mancari si bauturi in onoarea ceraselor. Am cantat multe cantece de proba; iar sosind la urma torul cant Din sanul Maicii mele si cantandu-l, a ramas poetul pe langa aceasta melodie obligandu-ma ca pe Dumineca viitoare sa ma aflu si eu impreuna cu oaspetii invitati la gradina ca sa cant dupa melodia aleasa poesia ce o va com pune pana atunci. In Dumineca hotarata iata ca vine poetul impreuna cu patru Domni romani si sezand cu totii pe iarba verde si cu ce rase inainte imi dete D. Andrei Murasan poesia facuta: Desteapta-te Romane : il probam putine randuri, si vazand ca in tot melosul este o minune potrivit l-am cantat cu vocea mea tanara si puternica pana la fine.
Mai repetandu-l o data, toti Domnii, invatand melodia din auz, cantau impreuna, multamind si urand multa viata si sanatate marelui poet. Din ziua aceia, cantul Desteapta-te Romane s-au facut cel mai placut si familiar, iar eu eram poftit in toate partile ca sa-l cant si sa invat tinerimea a-l canta bine si regulat .
Andrei Muresanu s-a nascut la Bistrita, parintii fiindu-i Toader Muresanu si Eftimia Sereteanu, o familie modesta tatal era tabacar. A urmat, intre 1825-1829, coala Normala saseasca din Bistrita, iar intre 1829-1832, in aceeasi localitate, Liceul Piarist . Din 1832 este elev la Gimnaziul Superior Greco-Catolic din Blaj, la terminarea caruia, intre 1836-1838, urmeaza Seminarul Teologic Greco-Catolic tot la Blaj. Crescuti in credinta, respect si iubire fata de valorile neamului, tinerii care au trecut prin colile Blajului au format elita intelectualilor romani din Ardeal si o preotime de inalta pregatire teologica, profund atasata Bisericii Greco-Catolice si idealurilor nationale ale neamului . George Baritiu marturisea acest adevar cand afirma ca acolo a invatat sa ramana roman si sa scrie romaneste .
Mediul spiritual si cultural de la Blaj i-a format personalitatea si lui Andrei Muresanu, cum a format-o atator oameni mari ai tarii, si i-a trezit dragostea...
