S-a întâmplat în 13 august 1595, 13/23
S-a intamplat in 13 august 1595, 13/23: Batalia de la Calugareni: Mihai Viteazul, domn al arii Romanesti (1593-1601), infrange oastea otomana condusa de marele vizir Sinan Pasa. Batalia de la Calugareni a avut loc in data de 23 august (13 august conform vechiului calendar) 1595. Batalia de la Calugareni a fost parte a conflictului otomano-muntean []The post S-a intamplat in 13 august 1595, 13/23 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 13 august 1595, 13/23 was first posted on august 13, 2020 at 12:42 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 13 august 1595, 13/23: Batalia de la Calugareni: Mihai Viteazul, domn al arii Romanesti (1593-1601), infrange oastea otomana condusa de marele vizir Sinan Pasa. Batalia de la Calugareni a avut loc in data de 23 august (13 august conform vechiului calendar) 1595. Batalia de la Calugareni a fost parte a conflictului otomano-muntean si parte a campaniei otomane din august octombrie 1595, ce avea ca scop inlocuirea lui Mihai Viteazul (1593 1601) si transformarea arii Romanesti si Moldovei in provincii otomane. La initiativa domnilor muntean si moldovean de a iesi de sub stapanirea Imperiului Otoman, prin actiunile de la Bucuresti si Iasi, mai ales datorita distrugerilor masive produse prin atacurile devastatoare de la Giurgiu, Braila, Harsova, Targul de Floci, Silistra, Putineiu, Stanesti, erpatesti, Rusciuk, ori Tighina (Bender), Chilia, Cetatea Alba si Ismail, marele vizir Ferhad pasa porneste cu oastea impotriva lor (27 aprilie 1595). Prezent la Adrianopol, la 14 mai 1595, marele vizir decide transformarea arii Romanesti si Moldovei in vilayete otomane, conducatori ai acestora fiind numiti Cafer pasa (inlocuit cu Haydar pasa), pentru Bo dan (Moldova) si Sat rc Mehmed pasa, pentru Iflak ( ara Romaneasca). Situatia nou creata de iesirea celor doua tari romane, la care se adauga si Transilvania, din relatia cu Poarta, a produs o criza alimentara la Constantinopol, unde saracii capitalei si trupele aflate pe front incep sa simta privatiunile. Ferhad pasa incepe construirea unui pod pentru a-si trece armata in ara Romaneasca, dar din 7 iulie 1595, mare vizir este numit octogenarul Koca Sinan pasa (pentru a patra oara), care porneste spre Dunare. Mihai incearca sa impiedice trupele otomane sa treaca Dunarea si trece la ofensiva. Ataca fulgerator Nicopole unde nimiceste o oaste formata din 1.300 de osteni si distruge cele o mie de vase cu care otomanii voiau sa construiasca un pod. De aici un corp de oaste se indreapta spre Vidin, care este ars, iar altul spre Turtucaia, careia i se distruge citadela. In urma acestei campanii, sunt transmutati in ara Romaneasca 16.000 de crestini. La 11 august Sinan pasa ajunge la Rusciuk, iar la 14 august incepe trecerea Dunarii pe un pod de vase spre Giurgiu. Pe 22 august 1595 cele doua osti se aflau la o distanta mica una de alta.
Otomanii dispuneau de o armata alcatuita din 50.000 60.000 de oameni, la care se adauga personalul auxiliar, in timp ce sub comanda lui Mihai Viteazul se gaseau intre 10.000 si 16.000 de osteni, plus 12 tunuri. Alaturi de steagurile boierilor si cateva unitati taranesti, domnul muntean se mai baza pe un detasament de mercenari cazaci, precum si pe 4.000 de maghiari si secui, aflati sub comanda lui Albert Kir ly. Trupele ardelene au fost trimise de principele Transilvaniei, Sigismund B thory (1581 1599, 1601 1602), in baza tratatului de la Alba Iulia (20 mai 1595), prin care, in schimbul acceptarii suzeranitatii sale de catre domnul muntean, acesta se obliga sa-l ajute impotriva otomanilor. Mihai a ales Calugareni (judetul Giurgiu), pe Neajlov, ca loc de batalie pentru ca era o zona mlastinoasa si a optat pentru acest teren deoarece putea sa blocheze usor flancurile armatei otomane. Oastea munteana a fost asezata la nordul localitatii, langa o padure, in timp ce patrulele tineau sub observatie malurile Neajlovului si Calnistei. Avangarda otomana era condusa de Hasan pasa, flancul drept era asigurat de Sat rc Mehmed pasa, iar cel stang de Haydar pasa. Mihai Viteazul ataca in zorii zilei de 13 august 1595 cu grosul ostirii sale (circa 10.000 de oameni), in timp ce Albert Kir ly cu oamenii sai alcatuiau rezerva. Pentru ca nu era sigur de buna intentie a acestora, domnul muntean mai pastreaza un corp de 1.200 de calareti, sub comanda lui popa Stoica din Farcase, menit a asigura retragerea. Atacul initial al muntenilor a ajuns pana la tabara de corturi a turcilor.
In jurul orei 11 dimineata a pornit un atac puternic al ienicerilor, care i-au respins pe ostenii lui Mihai.
Ienicerii trec Neajlovul si captureaza unsprezece tunuri crestine. Hasan pasa, cu aproximativ 10.000 de osteni, incearca o invaluire larga prin partea de vest, iar Mehmet pasa face acelasi lucru prin est. Trupele lui Mihai se retrag...
S-a intamplat in 13 august 1595, 13/23 was first posted on august 13, 2020 at 12:42 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 13 august 1595, 13/23: Batalia de la Calugareni: Mihai Viteazul, domn al arii Romanesti (1593-1601), infrange oastea otomana condusa de marele vizir Sinan Pasa. Batalia de la Calugareni a avut loc in data de 23 august (13 august conform vechiului calendar) 1595. Batalia de la Calugareni a fost parte a conflictului otomano-muntean si parte a campaniei otomane din august octombrie 1595, ce avea ca scop inlocuirea lui Mihai Viteazul (1593 1601) si transformarea arii Romanesti si Moldovei in provincii otomane. La initiativa domnilor muntean si moldovean de a iesi de sub stapanirea Imperiului Otoman, prin actiunile de la Bucuresti si Iasi, mai ales datorita distrugerilor masive produse prin atacurile devastatoare de la Giurgiu, Braila, Harsova, Targul de Floci, Silistra, Putineiu, Stanesti, erpatesti, Rusciuk, ori Tighina (Bender), Chilia, Cetatea Alba si Ismail, marele vizir Ferhad pasa porneste cu oastea impotriva lor (27 aprilie 1595). Prezent la Adrianopol, la 14 mai 1595, marele vizir decide transformarea arii Romanesti si Moldovei in vilayete otomane, conducatori ai acestora fiind numiti Cafer pasa (inlocuit cu Haydar pasa), pentru Bo dan (Moldova) si Sat rc Mehmed pasa, pentru Iflak ( ara Romaneasca). Situatia nou creata de iesirea celor doua tari romane, la care se adauga si Transilvania, din relatia cu Poarta, a produs o criza alimentara la Constantinopol, unde saracii capitalei si trupele aflate pe front incep sa simta privatiunile. Ferhad pasa incepe construirea unui pod pentru a-si trece armata in ara Romaneasca, dar din 7 iulie 1595, mare vizir este numit octogenarul Koca Sinan pasa (pentru a patra oara), care porneste spre Dunare. Mihai incearca sa impiedice trupele otomane sa treaca Dunarea si trece la ofensiva. Ataca fulgerator Nicopole unde nimiceste o oaste formata din 1.300 de osteni si distruge cele o mie de vase cu care otomanii voiau sa construiasca un pod. De aici un corp de oaste se indreapta spre Vidin, care este ars, iar altul spre Turtucaia, careia i se distruge citadela. In urma acestei campanii, sunt transmutati in ara Romaneasca 16.000 de crestini. La 11 august Sinan pasa ajunge la Rusciuk, iar la 14 august incepe trecerea Dunarii pe un pod de vase spre Giurgiu. Pe 22 august 1595 cele doua osti se aflau la o distanta mica una de alta.
Otomanii dispuneau de o armata alcatuita din 50.000 60.000 de oameni, la care se adauga personalul auxiliar, in timp ce sub comanda lui Mihai Viteazul se gaseau intre 10.000 si 16.000 de osteni, plus 12 tunuri. Alaturi de steagurile boierilor si cateva unitati taranesti, domnul muntean se mai baza pe un detasament de mercenari cazaci, precum si pe 4.000 de maghiari si secui, aflati sub comanda lui Albert Kir ly. Trupele ardelene au fost trimise de principele Transilvaniei, Sigismund B thory (1581 1599, 1601 1602), in baza tratatului de la Alba Iulia (20 mai 1595), prin care, in schimbul acceptarii suzeranitatii sale de catre domnul muntean, acesta se obliga sa-l ajute impotriva otomanilor. Mihai a ales Calugareni (judetul Giurgiu), pe Neajlov, ca loc de batalie pentru ca era o zona mlastinoasa si a optat pentru acest teren deoarece putea sa blocheze usor flancurile armatei otomane. Oastea munteana a fost asezata la nordul localitatii, langa o padure, in timp ce patrulele tineau sub observatie malurile Neajlovului si Calnistei. Avangarda otomana era condusa de Hasan pasa, flancul drept era asigurat de Sat rc Mehmed pasa, iar cel stang de Haydar pasa. Mihai Viteazul ataca in zorii zilei de 13 august 1595 cu grosul ostirii sale (circa 10.000 de oameni), in timp ce Albert Kir ly cu oamenii sai alcatuiau rezerva. Pentru ca nu era sigur de buna intentie a acestora, domnul muntean mai pastreaza un corp de 1.200 de calareti, sub comanda lui popa Stoica din Farcase, menit a asigura retragerea. Atacul initial al muntenilor a ajuns pana la tabara de corturi a turcilor.
In jurul orei 11 dimineata a pornit un atac puternic al ienicerilor, care i-au respins pe ostenii lui Mihai.
Ienicerii trec Neajlovul si captureaza unsprezece tunuri crestine. Hasan pasa, cu aproximativ 10.000 de osteni, incearca o invaluire larga prin partea de vest, iar Mehmet pasa face acelasi lucru prin est. Trupele lui Mihai se retrag...
