S-a întâmplat în 18 septembrie 1600
S-a intamplat in 18 septembrie 1600: Mihai Viteazul este invins la Miraslau. Mihai Viteazul pierde Ardealul, fiind infrant de trupele austriece conduse de generalul Basta. Batalia de la Miraslau (8/18 septembrie 1600) a vut loc intre banderiile nobiliare maghiare, sprijinite de oastea imperiala, condusa de generalul Giorgio Basta, si Mihai Viteazul (1593 1601). []The post S-a intamplat in 18 septembrie 1600 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 18 septembrie 1600 was first posted on septembrie 18, 2020 at 1:20 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 18 septembrie 1600: Mihai Viteazul este invins la Miraslau. Mihai Viteazul pierde Ardealul, fiind infrant de trupele austriece conduse de generalul Basta. Batalia de la Miraslau (8/18 septembrie 1600) a vut loc intre banderiile nobiliare maghiare, sprijinite de oastea imperiala, condusa de generalul Giorgio Basta, si Mihai Viteazul (1593 1601). Conflictul dintre domnul muntean, devenit si principe al Transilvaniei, si nobilii transilvaneni s-a acutizat. In Dieta de la Turda, convocata de tefan Cs ki (care dorea el insusi sa devina principe al Transilvaniei) la 23 august/2 septembrie 1599, s-a hotarat recunoasterea autoritatii imparatului german Rudolf II (1576 1612), considerandu-se stapanirea lui Mihai in Transilvania ca nelegitima. Cauzele caderii lui Mihai Viteazul au fost rascoala nobililor ardeleni si intelegerea lor cu generalul Basta pe de o parte si pe de alta parte dusmania polonezilor. Cea dintai se explica prin mai multe fapte atat de ordin material cat si moral. Nemesii (micii propietari fara titluri nobiliare) unguri se impacau greu cu gandul sa aiba drept stapanitor pe un valah din neamul iobagilor lor. Ar fi admis-o totusi daca nu s-ar fi adaugat presiunea fiscala(noul conducator dorea egalitate intre natiile Transilvaniei) si mai ales pradaciunile repetate, abuzurile si crimele facute de mercenarii neplatiti ai lui Mihai. Domnul muntean facuse o intelegere cu imparatul Rudolf al II-lea. Vechiul ban al Craiovei aducea Ardealul sub ascultarea comuna a celor doi conducatori, in schimb monarhul occidental trebuia sa furnizeze mijloacele banesti. Mihai Viteazul se tinuse de cuvant, dar imparatul parea ca uitase de intelegere. Tara Romaneasca era secatuita de necontenitele razboaie si navaliri astfel incat intreaga suma necesara intretinerii armatei aproape 100.000 de taleri pe luna- cazuse asupra Ardealului. Sumele votate de Dieta nu ajungeau, astfel incat soldatii faceau pradaciuni, precum cea a targului Huedin, care se facuse insa vinovat de uciderea mai inainte a 50 de soldati de-ai domnului. In a doua jumatate a lui august 1600 se stia de conspiratia unor nemesi unguri, Mihai insusi o anunta pe 23 ale lunii arhiducelui Maximilian, fratele lui Rudolf. Pe 1 septembrie trebuia sa se stranga Dieta la Sebesul Sasesc spre a hotari sumele necesare unei noi expeditii militare impotriva Timisoarei. In loc sa vina la locul fixat, nemesii se strang la Turda, proclama rascoala si aleg drept conducator pe Stefan Csaki, unul dintre cei care se bucurasera de bunavointa Mihai. Moise Szekely, un alt favorit al domnului fugise mai deja la polonezi. Clujul, Bistrita, Sibiul si in cele din urma Brasovul se ridica la rascoala. Chiar ostasii domnului erau nesiguri, deoarece nu fusesera platiti. Unii dintre ei, vreo 300 de maghiari au trecut de partea rasculatilor. O parte din armata lui Mihai Viteazul se afla in Moldova si alta in Tara Romaneasca. Situatia era astfel grea. Totusi acesta ar fi putut sa sfarame armata nemesilor, daca nu li s-ar fi adaugat generalul Basta cu intreaga sa oaste. Pricina care a determinat pe Basta sa acorde ajutorul sau rasculatilor a fost atitudinea curtii imperiale fata de domn. Dupa batalia de la Selimbar s-a pus problema stapanirii de drept a Ardealului. Rudolf voia sa faca din aceasta zona o provincie austriaca, iar gandul lui Mihai era sa o pastreze pentru sine. Pe dosul actului cuprinzand cererile infatisate comisarilor imperiali, voievodul scrie cu mana sa: Si hotaru Ardealului, Pohta ce-am pohtit, Moldova, Tara...
S-a intamplat in 18 septembrie 1600 was first posted on septembrie 18, 2020 at 1:20 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 18 septembrie 1600: Mihai Viteazul este invins la Miraslau. Mihai Viteazul pierde Ardealul, fiind infrant de trupele austriece conduse de generalul Basta. Batalia de la Miraslau (8/18 septembrie 1600) a vut loc intre banderiile nobiliare maghiare, sprijinite de oastea imperiala, condusa de generalul Giorgio Basta, si Mihai Viteazul (1593 1601). Conflictul dintre domnul muntean, devenit si principe al Transilvaniei, si nobilii transilvaneni s-a acutizat. In Dieta de la Turda, convocata de tefan Cs ki (care dorea el insusi sa devina principe al Transilvaniei) la 23 august/2 septembrie 1599, s-a hotarat recunoasterea autoritatii imparatului german Rudolf II (1576 1612), considerandu-se stapanirea lui Mihai in Transilvania ca nelegitima. Cauzele caderii lui Mihai Viteazul au fost rascoala nobililor ardeleni si intelegerea lor cu generalul Basta pe de o parte si pe de alta parte dusmania polonezilor. Cea dintai se explica prin mai multe fapte atat de ordin material cat si moral. Nemesii (micii propietari fara titluri nobiliare) unguri se impacau greu cu gandul sa aiba drept stapanitor pe un valah din neamul iobagilor lor. Ar fi admis-o totusi daca nu s-ar fi adaugat presiunea fiscala(noul conducator dorea egalitate intre natiile Transilvaniei) si mai ales pradaciunile repetate, abuzurile si crimele facute de mercenarii neplatiti ai lui Mihai. Domnul muntean facuse o intelegere cu imparatul Rudolf al II-lea. Vechiul ban al Craiovei aducea Ardealul sub ascultarea comuna a celor doi conducatori, in schimb monarhul occidental trebuia sa furnizeze mijloacele banesti. Mihai Viteazul se tinuse de cuvant, dar imparatul parea ca uitase de intelegere. Tara Romaneasca era secatuita de necontenitele razboaie si navaliri astfel incat intreaga suma necesara intretinerii armatei aproape 100.000 de taleri pe luna- cazuse asupra Ardealului. Sumele votate de Dieta nu ajungeau, astfel incat soldatii faceau pradaciuni, precum cea a targului Huedin, care se facuse insa vinovat de uciderea mai inainte a 50 de soldati de-ai domnului. In a doua jumatate a lui august 1600 se stia de conspiratia unor nemesi unguri, Mihai insusi o anunta pe 23 ale lunii arhiducelui Maximilian, fratele lui Rudolf. Pe 1 septembrie trebuia sa se stranga Dieta la Sebesul Sasesc spre a hotari sumele necesare unei noi expeditii militare impotriva Timisoarei. In loc sa vina la locul fixat, nemesii se strang la Turda, proclama rascoala si aleg drept conducator pe Stefan Csaki, unul dintre cei care se bucurasera de bunavointa Mihai. Moise Szekely, un alt favorit al domnului fugise mai deja la polonezi. Clujul, Bistrita, Sibiul si in cele din urma Brasovul se ridica la rascoala. Chiar ostasii domnului erau nesiguri, deoarece nu fusesera platiti. Unii dintre ei, vreo 300 de maghiari au trecut de partea rasculatilor. O parte din armata lui Mihai Viteazul se afla in Moldova si alta in Tara Romaneasca. Situatia era astfel grea. Totusi acesta ar fi putut sa sfarame armata nemesilor, daca nu li s-ar fi adaugat generalul Basta cu intreaga sa oaste. Pricina care a determinat pe Basta sa acorde ajutorul sau rasculatilor a fost atitudinea curtii imperiale fata de domn. Dupa batalia de la Selimbar s-a pus problema stapanirii de drept a Ardealului. Rudolf voia sa faca din aceasta zona o provincie austriaca, iar gandul lui Mihai era sa o pastreze pentru sine. Pe dosul actului cuprinzand cererile infatisate comisarilor imperiali, voievodul scrie cu mana sa: Si hotaru Ardealului, Pohta ce-am pohtit, Moldova, Tara...
