S-a întâmplat la 16 octombrie 1868
S-a intamplat la 16 octombrie 1868: S-a nascut geograful si etnologul Simion Mehedinti, creator al scolii romanesti moderne de geografie; director, intre anii 1907 si 1920, al revistei Convorbiri literare , unde a publicat, pe langa articole literare si povestiri, numeroase studii si recenzii pe teme variate (literatura romana si straina, estetica, filosofie, arta, istorie, etnografie, []The post S-a intamplat la 16 octombrie 1868 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat la 16 octombrie 1868 was first posted on octombrie 16, 2020 at 1:08 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat la 16 octombrie 1868: S-a nascut geograful si etnologul Simion Mehedinti, creator al scolii romanesti moderne de geografie; director, intre anii 1907 si 1920, al revistei Convorbiri literare , unde a publicat, pe langa articole literare si povestiri, numeroase studii si recenzii pe teme variate (literatura romana si straina, estetica, filosofie, arta, istorie, etnografie, politica si finante, probleme de cultura si educatie); membru al Academiei Romane. Simion Mehedinti s-a nascut la 16 octombrie 1868, la Soveja, insa nasterea sa a fost declarata oficial doua zile mai tarziu. Simion Mehedinti a fost ultimul nascut din cei 11 copii ai lui Neculai dascal la biserica satului si Voicai Mehedintu, insa 7 dintre copiii familiei aveau sa moara dupa primii ani de viata din cauza varsatului. Cei patru copii care au supravietuit au fost: Neculai seminarist la Cetatea Alba si preot la Paunestii Vrancei, Marina, casatorita cu preotul Constantinescu in Soveja, Ion, preot la Soveja, si Simion, academician, intemeietorul geografiei romane moderne.
A absolvit primele trei clase la Soveja, apoi, urmatoarele doua clase le-a urmat la Vidra unde se adunau copiii fruntasilor din toata Vrancea . A urmat, apoi, timp de patru ani, Seminarul de la Roman, apoi un an la Seminarul Central de la Bucuresti, un alt an la Liceul Unirea din Focsani si alti trei ani la Colegiul Sfantu Sava din Bucuresti. Pe parcursul anilor de invatatura, profesorii i-au sadit in suflet pasiunea pentru istorie, matematica si pentru limba latina, apoi, dupa incheierea liceului a primit o bursa la Seminarul Normal Superior, unde Simion Mehedinti a avut norocul de a intalni doi mari profesori, Titu Maiorescu si Alexandru Odobescu, personalitati care ii vor marca intreaga viata. Maiorescu i-a influentat decisiv dragostea pentru profesorat, atasamentul fata de tineri si pasiunea excursiilor, concretizata in celebrele Congrese de peste ani ale profesorilor de geografie (1904-1942), iar Odobescu i-a consolidat inclinatia catre frumos si orientarea spre geografie, si l-a recomandat pentru o bursa oferita de Societatea Geografica Romana. In perioada 1889-1892, a parcurs studiile universitare la Facultatea de Litere si Filosofie, unde Simion va desfasura o prodigioasa activitate de organizare a studentilor in cadrul Ligii pentru unitatea culturala a romanilor , infiintata la 24 ianuarie 1891. Cel mai semnificativ aspect al activitatii de aici il reprezentau conferintele sustinute de Mehedinti, alaturi de alte personalitati ale vietii noastre culturale precum V. A. Urechia, B. t. Delavrancea, C. Radulescu-Motru, N. Iorga si altii, prin care au evidentiat continuitatea si unitatea poporului roman. In aceastaa directie milita si Memoriul studentilor universitari romani privitor la situatiunea romanilor din Transilvania si Ungaria , realizat de catre Mehedinti impreuna cu P. P. Negulescu, tradus in limba franceza, multiplicat in 13.000 de exemplare si difuzat in intreaga Europa, un demers care avea sa irite peste masura guvernul de la Budapesta. Dupa absolvirea examenului de licenta, cu calificativul Magna cum laude si la indemnul lui Odobescu, Mehedinti obtine, de la Societatea Romana de Geografie, o bursa pentru a studia geografia la Paris.
In 1893, el ajunge in Franta, unde se avanta cu acelasi elan si in activitatea de instruire pe taramul geografiei, insa, fiindca la Sorbona se predau cursuri de geografie regionala geografia coloniilor franceze Mehedinti ajunge la cole Normale Sup rieure, unde erau primiti cei mai alesi tineri francezi destinati carierelor intelectuale.
La Paris, Simion Mehedinti continua activitatea in cadrul sectiei locale a Ligii, unde initiaza o Carta , o foaie volanta, scrisa de mana, gandita ca un periodic lunar, exprimand o conceptie politica, menita sa imprime tineretului studios o orientare national-politica unitara. Apoi Mehedinti se deplaseaza pentru studiu la Berlin, unde scoala geografica era cu multi pasi inainte, prin activitatea unor inaintasi ca Humboldt si Ritter.
In Germania, contactul cu etnograful Adolf Bastian ii va deschide drumul spre o alta stiinta-pivot pentru istorie, geografie, pedagogie etnografia, lucru care l-a determinat sa continue pregatirea la Universitatea din Leipzig, unde a aprofundat latura antropogeografica a geografiei .
In anul 1896 este cuprins de surmenaj, revine pentru o perioada in tara, pentru a preda limba germana la Liceul National din Iasi, apoi revine la Leipzig pentru finalizarea tezei de doctorat, obtinand diploma de doctor in filosofie (specialitatea geografica), cu calificativul suma cum laude . Mehedinti revine in tara, la Facultatea de Litere din Bucuresti, la prima catedra de geografie infiintata in Romania, in mai 1900, iar la 3 noiembrie 1900 preda primul curs universitar de geografie, moment care a reprezentat actul de nastere al acestei stiinte in tara noastra. In disertatia inaugurala, intitulata Obiectul geografiei , Mehedinti impresioneaza prin maturitatea gandirii sale, prin modul in care un tanar profesor releva legile care guverneaza cele patru sfere ce compun Terra. Cuvantul cheie pe care se sprijina argumentatia lui Mehedinti este: diferentierea dezvoltare progresiva prin diferentiere ; diferentierea invelisurilor telurice litosfera, hidrosfera, atmosfera, biosfera, din care decurge...
S-a intamplat la 16 octombrie 1868 was first posted on octombrie 16, 2020 at 1:08 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat la 16 octombrie 1868: S-a nascut geograful si etnologul Simion Mehedinti, creator al scolii romanesti moderne de geografie; director, intre anii 1907 si 1920, al revistei Convorbiri literare , unde a publicat, pe langa articole literare si povestiri, numeroase studii si recenzii pe teme variate (literatura romana si straina, estetica, filosofie, arta, istorie, etnografie, politica si finante, probleme de cultura si educatie); membru al Academiei Romane. Simion Mehedinti s-a nascut la 16 octombrie 1868, la Soveja, insa nasterea sa a fost declarata oficial doua zile mai tarziu. Simion Mehedinti a fost ultimul nascut din cei 11 copii ai lui Neculai dascal la biserica satului si Voicai Mehedintu, insa 7 dintre copiii familiei aveau sa moara dupa primii ani de viata din cauza varsatului. Cei patru copii care au supravietuit au fost: Neculai seminarist la Cetatea Alba si preot la Paunestii Vrancei, Marina, casatorita cu preotul Constantinescu in Soveja, Ion, preot la Soveja, si Simion, academician, intemeietorul geografiei romane moderne.
A absolvit primele trei clase la Soveja, apoi, urmatoarele doua clase le-a urmat la Vidra unde se adunau copiii fruntasilor din toata Vrancea . A urmat, apoi, timp de patru ani, Seminarul de la Roman, apoi un an la Seminarul Central de la Bucuresti, un alt an la Liceul Unirea din Focsani si alti trei ani la Colegiul Sfantu Sava din Bucuresti. Pe parcursul anilor de invatatura, profesorii i-au sadit in suflet pasiunea pentru istorie, matematica si pentru limba latina, apoi, dupa incheierea liceului a primit o bursa la Seminarul Normal Superior, unde Simion Mehedinti a avut norocul de a intalni doi mari profesori, Titu Maiorescu si Alexandru Odobescu, personalitati care ii vor marca intreaga viata. Maiorescu i-a influentat decisiv dragostea pentru profesorat, atasamentul fata de tineri si pasiunea excursiilor, concretizata in celebrele Congrese de peste ani ale profesorilor de geografie (1904-1942), iar Odobescu i-a consolidat inclinatia catre frumos si orientarea spre geografie, si l-a recomandat pentru o bursa oferita de Societatea Geografica Romana. In perioada 1889-1892, a parcurs studiile universitare la Facultatea de Litere si Filosofie, unde Simion va desfasura o prodigioasa activitate de organizare a studentilor in cadrul Ligii pentru unitatea culturala a romanilor , infiintata la 24 ianuarie 1891. Cel mai semnificativ aspect al activitatii de aici il reprezentau conferintele sustinute de Mehedinti, alaturi de alte personalitati ale vietii noastre culturale precum V. A. Urechia, B. t. Delavrancea, C. Radulescu-Motru, N. Iorga si altii, prin care au evidentiat continuitatea si unitatea poporului roman. In aceastaa directie milita si Memoriul studentilor universitari romani privitor la situatiunea romanilor din Transilvania si Ungaria , realizat de catre Mehedinti impreuna cu P. P. Negulescu, tradus in limba franceza, multiplicat in 13.000 de exemplare si difuzat in intreaga Europa, un demers care avea sa irite peste masura guvernul de la Budapesta. Dupa absolvirea examenului de licenta, cu calificativul Magna cum laude si la indemnul lui Odobescu, Mehedinti obtine, de la Societatea Romana de Geografie, o bursa pentru a studia geografia la Paris.
In 1893, el ajunge in Franta, unde se avanta cu acelasi elan si in activitatea de instruire pe taramul geografiei, insa, fiindca la Sorbona se predau cursuri de geografie regionala geografia coloniilor franceze Mehedinti ajunge la cole Normale Sup rieure, unde erau primiti cei mai alesi tineri francezi destinati carierelor intelectuale.
La Paris, Simion Mehedinti continua activitatea in cadrul sectiei locale a Ligii, unde initiaza o Carta , o foaie volanta, scrisa de mana, gandita ca un periodic lunar, exprimand o conceptie politica, menita sa imprime tineretului studios o orientare national-politica unitara. Apoi Mehedinti se deplaseaza pentru studiu la Berlin, unde scoala geografica era cu multi pasi inainte, prin activitatea unor inaintasi ca Humboldt si Ritter.
In Germania, contactul cu etnograful Adolf Bastian ii va deschide drumul spre o alta stiinta-pivot pentru istorie, geografie, pedagogie etnografia, lucru care l-a determinat sa continue pregatirea la Universitatea din Leipzig, unde a aprofundat latura antropogeografica a geografiei .
In anul 1896 este cuprins de surmenaj, revine pentru o perioada in tara, pentru a preda limba germana la Liceul National din Iasi, apoi revine la Leipzig pentru finalizarea tezei de doctorat, obtinand diploma de doctor in filosofie (specialitatea geografica), cu calificativul suma cum laude . Mehedinti revine in tara, la Facultatea de Litere din Bucuresti, la prima catedra de geografie infiintata in Romania, in mai 1900, iar la 3 noiembrie 1900 preda primul curs universitar de geografie, moment care a reprezentat actul de nastere al acestei stiinte in tara noastra. In disertatia inaugurala, intitulata Obiectul geografiei , Mehedinti impresioneaza prin maturitatea gandirii sale, prin modul in care un tanar profesor releva legile care guverneaza cele patru sfere ce compun Terra. Cuvantul cheie pe care se sprijina argumentatia lui Mehedinti este: diferentierea dezvoltare progresiva prin diferentiere ; diferentierea invelisurilor telurice litosfera, hidrosfera, atmosfera, biosfera, din care decurge...
