S-a întâmplat la 20 octombrie 1638
S-a intamplat la 20 octombrie 1638: S a incheiat constructia Manastirii Caldarusani, ctitorie a lui Matei Basarab (1632 1654). Manastirea Caldarusani este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectura bisericeasca din Tara Romaneasca. Conform cu prima sa istoriografie (1870), scrisa de Casian Monahul, manastirea a fost ctitorita in 1638 de Matei Basarab (1632-1654). []The post S-a intamplat la 20 octombrie 1638 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat la 20 octombrie 1638 was first posted on octombrie 20, 2020 at 1:21 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat la 20 octombrie 1638: S a incheiat constructia Manastirii Caldarusani, ctitorie a lui Matei Basarab (1632 1654). Manastirea Caldarusani este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectura bisericeasca din Tara Romaneasca. Conform cu prima sa istoriografie (1870), scrisa de Casian Monahul, manastirea a fost ctitorita in 1638 de Matei Basarab (1632-1654). Manastirea Caldarusani este o manastire ortodoxa din Romania situata in comuna Gruiu, judetul Ilfov, pe malul lacului Caldarusani. Manastirea Caldarusani este situata pe o peninsula, in satul Lipia, judetul Ilfov, la aproximativ 30 de km de Bucuresti, pe cursul raului Pociovalistea, in locul in care acesta formeaza Balta Caldarusanilor, iar numele zonei provine de la configuratia sa, care are aspectul unei caldari.
Ansamblul manastirii este alcatuit dintr-o constructie principala cetatea , patrulaterul cuprinzand biserica delimitata printr-un zid de incinta, cu turn de intrare si o curte monastica construita ulterior, in etape succesive. Trebuie spus ca pe locul in care se afla manastirea a existat mai inainte o biserica din lemn cu cativa calugari, iar in anul 1637, domnitorul Matei Basarab a cumparat locul si imprejurimile. Despre existenta unei sihastrii la Caldarusani inainte de 1637 vorbeste un hrisov datat 1615, emis de cancelaria voievodului Radu Mihnea (1611-1616).
La 28 aprilie 1638, Matei Basarab emitea un act din Caldarusani, in favoarea lui Udrea logofat din Radacinesti si a jupanesei lui Caplea, care cumparase o mosie ce apartinuse jupanesei Anca, fiica lui Stanciul vornic din Salatruc, ispravnicul lui Matei Basarab la biserica de curte si la palatul sau din Brancoveni. Zidirea manastirii a inceput la 10 iulie 1638 si s-a incheiat dupa doar 100 de zile, la 20 octombrie, timpul foarte scurt indicand graba ctitorului de a vedea terminata biserica, dar, mai ales, efortul depus de mesteri, realizarea arhitecturala fiind cu adevarat una dintre cele mai complexe edificate de Matei Basarab.
Tot atunci s-au zidit, din caramida si piatra de rau, parterul si trei laturi ale cetatii precum si zidul de aparare de la rasarit, si pivnita care se pastreaza si azi in forma de atunci.
Biserica s-a sfintit la 26 octombrie 1638, chiar in ziua praznuirii Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, primind hramul Sf. Dimitrie Izvoratorul de Mir.
Un document datat 16 ianuarie 1639 face mentiunea valorii de 33 de ughi pentru o tranzactie referitoare la Caldarusani unde a facut Domnul manastire . In perioada urmatoare, Matei Basarab continua sa cumpere mosii si obiecte de cult pentru Caldarusani, tot acest efort al domnitorului de inzestrare darnica a locului spre deosebire de alte ctitorii ale sale sugerand ca el s-a gandit sa isi pregateasca un loc de ingropaciune in aceasta biserica, apropiata de capitala statului sau. Unul dintre obiectele de mare pretn de aici, este Tetraevanghelul slavon copiat si cu miniaturi de popa Vlaicu, special executat pentru manastire.
Vestitul cleric si cronicar ortodox sirian Paul de Alep (1627 1669), insotitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei in arile Romane, a fost primul vizitator de seama care a remarcat caracteristicile impresionante ale Manastirii Caldarusani, in anul 1653: o manastire mareata Este vestita in aceasta tara, fiind una dintre cele mai mari Cladirea este intinsa si cu totul noua din temelie, cu o biserica de o nespusa frumusete, cu chilii si incaperi de o maretie domneasca . Odata cu trecerea timpului, Matei Basarab si-a modificat intentiile, alegandu-si drept loc de odihna vesnica Manastirea Arnota, acolo unde se aflau ramasitele parintelui sau, Danciul vornicul.
Dupa trecerea la Domnul a lui Matei Basarab, manastirea isi continua existenta prospera, din jurul anului 1755 intrand sub administrarea Mitropoliei Ungrovlahiei.
Arhimandritul Filaret, staretul manastirii de atunci si viitorul mitropolit, a adaugat cetatii inca un etaj intre anii 1775-1778, perioada in care se va ingriji si de restaurarea sa, reparand biserica, refacand turlele, pictura interioara si chiliile, inaltand clopotnita si zidind un nou arhondaric. In timpul staretului arhimandrit Meletie s-a zidit inca o pivnita cu o trapeza mare deasupra, in partea de rasarit, care, in prezent adaposteste colectia de obiecte bisericesti, si tot in acea zona s-a ridicat si un paraclis.
In anul 1817, biserica a fiost repictata in spiritul vremii, autori fiind zugravii de la scoala locala organizata aici.
Un detaliu important, ce aduce o valoare considerabila manastirii este legat de opera pictorului Nicolae Grigorescu, care, dupa ucenicia de pe langa Anton Chladek si de pe langa fratele sau mai mare, Gheorghe, s-a aflat la Manastirea Caldarusani, intre anii 1854-1855, chiar inainte de a pleca sa realizeze ansamblurile de la Manastirile Zamfira si Agapia.
Grigorescu a locuit si a lucrat la...
S-a intamplat la 20 octombrie 1638 was first posted on octombrie 20, 2020 at 1:21 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat la 20 octombrie 1638: S a incheiat constructia Manastirii Caldarusani, ctitorie a lui Matei Basarab (1632 1654). Manastirea Caldarusani este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectura bisericeasca din Tara Romaneasca. Conform cu prima sa istoriografie (1870), scrisa de Casian Monahul, manastirea a fost ctitorita in 1638 de Matei Basarab (1632-1654). Manastirea Caldarusani este o manastire ortodoxa din Romania situata in comuna Gruiu, judetul Ilfov, pe malul lacului Caldarusani. Manastirea Caldarusani este situata pe o peninsula, in satul Lipia, judetul Ilfov, la aproximativ 30 de km de Bucuresti, pe cursul raului Pociovalistea, in locul in care acesta formeaza Balta Caldarusanilor, iar numele zonei provine de la configuratia sa, care are aspectul unei caldari.
Ansamblul manastirii este alcatuit dintr-o constructie principala cetatea , patrulaterul cuprinzand biserica delimitata printr-un zid de incinta, cu turn de intrare si o curte monastica construita ulterior, in etape succesive. Trebuie spus ca pe locul in care se afla manastirea a existat mai inainte o biserica din lemn cu cativa calugari, iar in anul 1637, domnitorul Matei Basarab a cumparat locul si imprejurimile. Despre existenta unei sihastrii la Caldarusani inainte de 1637 vorbeste un hrisov datat 1615, emis de cancelaria voievodului Radu Mihnea (1611-1616).
La 28 aprilie 1638, Matei Basarab emitea un act din Caldarusani, in favoarea lui Udrea logofat din Radacinesti si a jupanesei lui Caplea, care cumparase o mosie ce apartinuse jupanesei Anca, fiica lui Stanciul vornic din Salatruc, ispravnicul lui Matei Basarab la biserica de curte si la palatul sau din Brancoveni. Zidirea manastirii a inceput la 10 iulie 1638 si s-a incheiat dupa doar 100 de zile, la 20 octombrie, timpul foarte scurt indicand graba ctitorului de a vedea terminata biserica, dar, mai ales, efortul depus de mesteri, realizarea arhitecturala fiind cu adevarat una dintre cele mai complexe edificate de Matei Basarab.
Tot atunci s-au zidit, din caramida si piatra de rau, parterul si trei laturi ale cetatii precum si zidul de aparare de la rasarit, si pivnita care se pastreaza si azi in forma de atunci.
Biserica s-a sfintit la 26 octombrie 1638, chiar in ziua praznuirii Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, primind hramul Sf. Dimitrie Izvoratorul de Mir.
Un document datat 16 ianuarie 1639 face mentiunea valorii de 33 de ughi pentru o tranzactie referitoare la Caldarusani unde a facut Domnul manastire . In perioada urmatoare, Matei Basarab continua sa cumpere mosii si obiecte de cult pentru Caldarusani, tot acest efort al domnitorului de inzestrare darnica a locului spre deosebire de alte ctitorii ale sale sugerand ca el s-a gandit sa isi pregateasca un loc de ingropaciune in aceasta biserica, apropiata de capitala statului sau. Unul dintre obiectele de mare pretn de aici, este Tetraevanghelul slavon copiat si cu miniaturi de popa Vlaicu, special executat pentru manastire.
Vestitul cleric si cronicar ortodox sirian Paul de Alep (1627 1669), insotitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei in arile Romane, a fost primul vizitator de seama care a remarcat caracteristicile impresionante ale Manastirii Caldarusani, in anul 1653: o manastire mareata Este vestita in aceasta tara, fiind una dintre cele mai mari Cladirea este intinsa si cu totul noua din temelie, cu o biserica de o nespusa frumusete, cu chilii si incaperi de o maretie domneasca . Odata cu trecerea timpului, Matei Basarab si-a modificat intentiile, alegandu-si drept loc de odihna vesnica Manastirea Arnota, acolo unde se aflau ramasitele parintelui sau, Danciul vornicul.
Dupa trecerea la Domnul a lui Matei Basarab, manastirea isi continua existenta prospera, din jurul anului 1755 intrand sub administrarea Mitropoliei Ungrovlahiei.
Arhimandritul Filaret, staretul manastirii de atunci si viitorul mitropolit, a adaugat cetatii inca un etaj intre anii 1775-1778, perioada in care se va ingriji si de restaurarea sa, reparand biserica, refacand turlele, pictura interioara si chiliile, inaltand clopotnita si zidind un nou arhondaric. In timpul staretului arhimandrit Meletie s-a zidit inca o pivnita cu o trapeza mare deasupra, in partea de rasarit, care, in prezent adaposteste colectia de obiecte bisericesti, si tot in acea zona s-a ridicat si un paraclis.
In anul 1817, biserica a fiost repictata in spiritul vremii, autori fiind zugravii de la scoala locala organizata aici.
Un detaliu important, ce aduce o valoare considerabila manastirii este legat de opera pictorului Nicolae Grigorescu, care, dupa ucenicia de pe langa Anton Chladek si de pe langa fratele sau mai mare, Gheorghe, s-a aflat la Manastirea Caldarusani, intre anii 1854-1855, chiar inainte de a pleca sa realizeze ansamblurile de la Manastirile Zamfira si Agapia.
Grigorescu a locuit si a lucrat la...
