26 octombrie – Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir
Alte izvoare ne spun ca Sfantul Dumitru era un nobil, ofiter, proconsul al Ahaiei. Ca urmare a faptului ca l-a marturisit pe Iisus Hristos, a fost ucis cu lancea la Tessalonic. Cruciatii din Evul Mediu l-au adoptat, ca si pe Sfantul Gheorghe, drept patron al lor. Parintii l-au botezat in taina si l-au crescut in credinta crestina, pe ascuns, de teama marilor prigoniri pornite de imparatii pagani impotriva crestinilor. Cu educatia parintilor si harul primit de la Dumnezeu, Dimitrie a propovaduit credinta, i-a ajutat pe oameni, iar la moartea parintilor sai si-a impartit averea saracilor, a oferit adapost orfanilor si vaduvelor.
Faptele sale au ajuns la urechile imparatului Maximian, care a ordonat schingiuirea si aruncarea lui intr-o temnita adanca si intunecoasa unde, dupa alte fapte bune si binecuvantari a fost strapuns de sulitele soldatilor la 26 octombrie, anul 303. Dupa 10 ani (in 313), cand cultul crestin a fost proclamat religie de stat de catre imparatul Constantin cel Mare, pe mormantul Sfantului Dimitrie, crestinii au inaltat o biserica in care Sfantul a facut multe minuni, ajutand si vindecand pe cei care veneau sa se roage. Marele Mucenic Dimitrie este venerat ca fiind unul dintre cei mai mari sfinti militari . La scurt timp dupa moartea sa, mai exact dupa ce Sf. imparat Constantin cel Mare a acordat libertate crestinismului pe intreg cuprinsul Imperiului Roman, la Salonic a fost ridicata o bazilica chiar deasupra mormantului sau. Aceasta bazilica a devenit un mare centru de pelerinaj. Dupa cucerirea otomana (in 1430), bazilica a fost transformata in moschee. A redevenit biserica dupa recucerirea orasului de catre greci (1912), in timpul Primului Razboi Balcanic. Edificiul paleocrestin original exista si astazi, facand parte din situl...