S-a întâmplat la 28 octombrie…
S-a intamplat la 28 octombrie Ziua mondiala a judo-ului; Federatia Internationala de Judo (IJF) a ales ziua de 28 octombrie, data de nastere a maestrului japonez Jigoro Kano (1860-1938), fondatorul acestui sport, pentru a sarbatori judo-ul pe plan mondial, sub toate aspectele sale educative. 312: Batalia de la Podul Milvius (Podul soimului) (azi []The post S-a intamplat la 28 octombrie appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat la 28 octombrie was first posted on octombrie 28, 2020 at 4:36 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat la 28 octombrie Ziua mondiala a judo-ului; Federatia Internationala de Judo (IJF) a ales ziua de 28 octombrie, data de nastere a maestrului japonez Jigoro Kano (1860-1938), fondatorul acestui sport, pentru a sarbatori judo-ul pe plan mondial, sub toate aspectele sale educative. 312: Batalia de la Podul Milvius (Podul soimului) (azi Ponte Milvio, langa Roma) a avut loc intre imparatii romani Constantin I si Maxentius. Atunci imparatul Constantin a avut celebra viziune relatata de istoricul Eusebiu de Cezareea in lucrarea sa Vita Constantini, precum si de apologetul crestin Lactantiu, tutorele lui Crispus, fiul lui Constantin (De mortibus persecutorum): in ajunul luptei cu Maxentius, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o Cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: in hoc signo vinces = prin acest semn vei invinge (Lactantius, De mortibus persecutorum, 48, 5). Noaptea, in timpul somnului, i s-a aratat Iisus Hristos cu semnul crucii, pe care-l vazuse ziua pe cer, cerandu-i sa-l puna pe steagurile soldatilor, spre a-i servi drept semn protector in lupte. Evenimentul relatat in cele doua lucrari constituie actul prin care s-a explicat convertirea lui Constantin cel Mare la crestinism. Constantin a castigat batalia, a pus capat Tetrarhiei si a devenit conducatorul unic al Imperiului Roman. Maxentius s-a inecat in Tibru in timpul bataliei. 1443: tefan, primul pictor muralist roman cunoscut, a realizat decoratia murala a bisericii ortodoxe din Densus (jud. Hunedoara), ctitorie a cnejilor din familia Manjina. 1466: S-a nascut Erasmus din Rotterdam, scriitor, filosof olandez (d. 1536). 1492: Cristofor Columb descopera Cuba in prima calatorie efectuata spre Lumea Noua. 1585: S-a nascut Cornelius Jansen, filosof si teolog romano-catolic olandez, fondatorul jansenism-ului (curent social-religios catolic care exprima opozitia unei parti a burgheziei olandeze si franceze fata de iezuitism, preluand conceptia despre predestinare si propovaduind o morala austera) (m. 1638). 1599: Are loc batalia de la elimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory. 1669: A incetat din viata Augustin de Moreto y Cabana (n.1618), dramaturg spaniol. A scris comedii (Frumosul Don Diego, 1659; Dispretul cu dispret, postum, 1672, capodopera sa), unele servind drept model lui Moli re. 1688: A murit erban Cantacuzino, domnul arii Romanesti (1678-1688); in aceeasi zi a urcat pe tronul Tarii Romanesti Constantin Brancoveanu (1688-1714) (n. 1640). 1688: Urcarea in scaunul arii Romanesti a lui Constantin Brancoveanu (dupa moartea lui erban Cantacuzino); timp de un sfert de veac el a reusit, pe plan extern, sa mentina o pozitie de echilibru a tarii intre Imperiul Otoman, Rusia si Imperiul Habsburgic; a fost ucis de turci, la 15/26 august 1714, la Constantinopol (impreuna cu cei patru fii ai sai, Constantin, tefan, Radu, Matei, si cu sfetnicul Ianache); domnia sa s-a caracterizat printr-o deosebita inflorire a culturii si artei (in timpul sau creandu-se si dezvoltandu-se stilul brancovenesc ). Biserica Ortodoxa Romana i-a canonizat pe Constantin Voda cu cei patru fii ai sai, Sfintii Martiri Brancoveni fiind praznuiti la 16 august. 1704: A incetat din viata, la Essex, John Locke (n.1632), filozof englez. Opera celebra a lui J. Locke, care a exercitat foarte mari influente, se intituleaza: An essay concerning human understanding (Eseu asupra intelectului omenesc), 1689-1690. Combatand teoria idealista a ideilor innascute, Locke afirma in aceasta opera ca toate cunostintele provin din experienta senzoriala. Dupa el, mintea omului este la nastere ca o foaie nescrisa (white paper, void of all characters) (tabula rasa): In intelect nu exista nimic fara sa fi fost inainte in simturi. Locke a facut totusi unele concesii idealismului, admitand, alaturi de experienta interna, ca un izvor de sine statator al cunoasterii si formuland teoria calitatilor secundare, dupa care calitatile secundare (culoarea, gustul, mirosul etc.) ar fi subiective si numai calitatile primare (intinderea, figura, miscarea etc.) ar avea un caracter obiectiv. Locke nu intelegea specificul calitativ al ratiunii in raport cu simturile si rolul ei activ.
Trasaturile mecaniste ale gnoseologiei lui Locke, potrivit careia ratiunea nu face decat sa combine si sa separe ideile simple furnizate de simturi, l-au determinat pe Engels sa-l considere, alaturi de Bacon, drept intemeietor al metodei metafizice in filosofia moderna.
A fost unul din intemeietorii deismului. Datorita contradictiilor sale, filosofia lui Locke a slujit drept punct de plecare atat materialismului secolului al XVIII-lea cat si idealismului subiectiv a lui Berkeley. Prin lucrarea sa Cateva pareri asupra educatiei (1693), care a inraurit puternic dezvoltarea pedagogiei in secolele XVIII-XIX, Locke a preconizat educarea in familie a unui gentleman de tip nou, purtator activ al spiritului intreprinzator burghez. Ideolog al compromismului incheiat intre burghezie si nobilime dupa revolutia engleza din secolul al XVII-lea, Locke a fost un partizan al monarhiei constitutionale. John Locke este socotit in genere ca intemeietorul empirismului modern, adica al acelui curent epistemologic care sustine ca toate ideile noastre provin din simturi, ca isi au fundamentul in experienta. Locke nu este, prin urmare, un metafizician, ci un epistemolog, adica un teoretician al cunoasterii. El isi propune in lucrarea lui fundamentala sa dea o cercetare asupra originii certitudinii si intinderii cunostintei omenesti, asupra temeiurilor si gradelor credintei, parerii si asentimentului . In legatura cu problema originilor cunostintei, Locke ia o pozitie contrara rationalismului. 1759: S-a nascut Georges Jacques Danton, om politic francez, unul dintre conducatorii Revolutiei burgheze din Franta (1789-1794) (m. 1794, ghilotinat de catre robespieristi). 1807: S-a nascut, la Hanovra, Theodor Ludwig Wilhelm von Bischoff (m.1882), anatomist si fiziolog german. In 1843 a fondat un Institut anatomic si fiziologic la Giessen. A publicat un ghid pentru disectie (1857), un manual pentru preparatii anatomice (1873), precum si lucrari de anatomie comparata si de embriologie. 1867: S-a nascut George Udrischi, medic veterinar; a fost primul chirurg din lume care a procedat la amputarea unuia dintre membrele anterioare la cal, imaginand, in acelasi timp, o proteza functionala (1906); membru de onoare al Academiei Romane (m.24.
XII.1958). 1874: S-a nascut Constantin I. Parhon, intemeietorul scolii romanesti de endocrinologie; unul dintre protagonistii endocrinologiei mondiale in perioada constituirii ei ca disciplina de sine statatoare; membru al Academiei Romane si presedinte de onoare al acestui for (m. 1969). 1886: New York: presedintele Grover Cleveland inaugureaza Statuia libertatii (Miss Liberty ), pe care a daruit-o Franta. Statuia este o realizare a sculptorului francez Frederic Auguste Bartholdi. Initial cunoscuta sub numele Libertatea intareste lumea , ideea statuii i-a apartinut istoricului francez Edouard de Laboulaye. Acesta a considerat ca e nevoie de un simbol care sa marcheze alianta dintre Franta si SUA in timpul Revolutiei americane. Proiectul statuii a fost realizat de sculptorul Frederic Auguste Bartholdi, iar suportul a fost facut de Eugene-Emmanuel Viollet-le-Duc si Alexandre-Gustave Eiffel. Propunerea pentru amplasarea statuii, reprezentand o femeie cu o torta in mana dreapta, i-a apartinut tot autorului lucrarii, care a primit acceptul de la Congres pentru folosirea insulei Bedloe de langa New York. n 1924, Statuia Libertatii a fost declarata monument national, iar in 1956 insula Bedloe a fost redenumita Insula Libertatii. n prezent, monumentul care masoara 93 de metri, face parte din patrimoniul UNESCO. 1899: A murit inventatorul american de origine germana Ottmar Mergenthaler; in 1884 a inventat linotipul (n. 1854). 1900: A murit Friedrich Max M ller, lingvist si orientalist britanic de origine germana; specialist in gramatica comparata a limbilor indo-europene si in lingvistica generala; studii de religie comparata si de mitologie; membru de onoare strain al Societatii Academice Romane (1875) (n. 1823). 1900: Paris: inchiderea Jocurilor Olimpice a doua editie (a II-a Olimpiada). 1903: S-a nascut Evelyn Waugh (m.1966), scriitor si ziarist britanic. A fost corespondenta de razboi. A publicat romanele: Negri poznasi (1934), Un pumn de tarana (1934), Dragoste printre ruine (1953), trilogia Oameni sub drapel (1952), Ofiteri si domni (1955) si Capitulare neconditionata (1961). A scris biografii si impresii de calatorie (Waugh in Abisinia, 1936). 1909: S-a nascut pictorul englez Francis Bacon. Francis Bacon (n. Dublin d.28 aprilie 1992, Madrid) a fost un pictor britanic de origine irlandeza, unul din cei mai importanti pictori ai secolului al XX-lea. In opera lui, realizata pe suprafete mari, este tematizata in special suferinta corpului omenesc, deformat de violenta vietii de fiecare zi, intr-o existenta lipsita de sens si de posibilitate eliberatoare. Tablourile sale instaureaza o atmosfera plina de tensiune, personajele suferind actiunea destructiva a unor forte ce vin din interiorul sau exteriorul constiintei. Precaritatea fiintei umane este acuzata intr-o lunga serie de capete de expresie, incepand cu propria gama de autoportrete. Tragismul sub care sunt infatisate chipurile contemporanilor sau ale unor personaje istorice au la baza avertismentul pe care constiinta artistului intelege sa-l dea oricaror pericole de distrugere a valorilor umane. Dincolo de imaginile terifiante ale irationalismului, razbate totusi umanitatea...
S-a intamplat la 28 octombrie was first posted on octombrie 28, 2020 at 4:36 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat la 28 octombrie Ziua mondiala a judo-ului; Federatia Internationala de Judo (IJF) a ales ziua de 28 octombrie, data de nastere a maestrului japonez Jigoro Kano (1860-1938), fondatorul acestui sport, pentru a sarbatori judo-ul pe plan mondial, sub toate aspectele sale educative. 312: Batalia de la Podul Milvius (Podul soimului) (azi Ponte Milvio, langa Roma) a avut loc intre imparatii romani Constantin I si Maxentius. Atunci imparatul Constantin a avut celebra viziune relatata de istoricul Eusebiu de Cezareea in lucrarea sa Vita Constantini, precum si de apologetul crestin Lactantiu, tutorele lui Crispus, fiul lui Constantin (De mortibus persecutorum): in ajunul luptei cu Maxentius, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o Cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: in hoc signo vinces = prin acest semn vei invinge (Lactantius, De mortibus persecutorum, 48, 5). Noaptea, in timpul somnului, i s-a aratat Iisus Hristos cu semnul crucii, pe care-l vazuse ziua pe cer, cerandu-i sa-l puna pe steagurile soldatilor, spre a-i servi drept semn protector in lupte. Evenimentul relatat in cele doua lucrari constituie actul prin care s-a explicat convertirea lui Constantin cel Mare la crestinism. Constantin a castigat batalia, a pus capat Tetrarhiei si a devenit conducatorul unic al Imperiului Roman. Maxentius s-a inecat in Tibru in timpul bataliei. 1443: tefan, primul pictor muralist roman cunoscut, a realizat decoratia murala a bisericii ortodoxe din Densus (jud. Hunedoara), ctitorie a cnejilor din familia Manjina. 1466: S-a nascut Erasmus din Rotterdam, scriitor, filosof olandez (d. 1536). 1492: Cristofor Columb descopera Cuba in prima calatorie efectuata spre Lumea Noua. 1585: S-a nascut Cornelius Jansen, filosof si teolog romano-catolic olandez, fondatorul jansenism-ului (curent social-religios catolic care exprima opozitia unei parti a burgheziei olandeze si franceze fata de iezuitism, preluand conceptia despre predestinare si propovaduind o morala austera) (m. 1638). 1599: Are loc batalia de la elimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory. 1669: A incetat din viata Augustin de Moreto y Cabana (n.1618), dramaturg spaniol. A scris comedii (Frumosul Don Diego, 1659; Dispretul cu dispret, postum, 1672, capodopera sa), unele servind drept model lui Moli re. 1688: A murit erban Cantacuzino, domnul arii Romanesti (1678-1688); in aceeasi zi a urcat pe tronul Tarii Romanesti Constantin Brancoveanu (1688-1714) (n. 1640). 1688: Urcarea in scaunul arii Romanesti a lui Constantin Brancoveanu (dupa moartea lui erban Cantacuzino); timp de un sfert de veac el a reusit, pe plan extern, sa mentina o pozitie de echilibru a tarii intre Imperiul Otoman, Rusia si Imperiul Habsburgic; a fost ucis de turci, la 15/26 august 1714, la Constantinopol (impreuna cu cei patru fii ai sai, Constantin, tefan, Radu, Matei, si cu sfetnicul Ianache); domnia sa s-a caracterizat printr-o deosebita inflorire a culturii si artei (in timpul sau creandu-se si dezvoltandu-se stilul brancovenesc ). Biserica Ortodoxa Romana i-a canonizat pe Constantin Voda cu cei patru fii ai sai, Sfintii Martiri Brancoveni fiind praznuiti la 16 august. 1704: A incetat din viata, la Essex, John Locke (n.1632), filozof englez. Opera celebra a lui J. Locke, care a exercitat foarte mari influente, se intituleaza: An essay concerning human understanding (Eseu asupra intelectului omenesc), 1689-1690. Combatand teoria idealista a ideilor innascute, Locke afirma in aceasta opera ca toate cunostintele provin din experienta senzoriala. Dupa el, mintea omului este la nastere ca o foaie nescrisa (white paper, void of all characters) (tabula rasa): In intelect nu exista nimic fara sa fi fost inainte in simturi. Locke a facut totusi unele concesii idealismului, admitand, alaturi de experienta interna, ca un izvor de sine statator al cunoasterii si formuland teoria calitatilor secundare, dupa care calitatile secundare (culoarea, gustul, mirosul etc.) ar fi subiective si numai calitatile primare (intinderea, figura, miscarea etc.) ar avea un caracter obiectiv. Locke nu intelegea specificul calitativ al ratiunii in raport cu simturile si rolul ei activ.
Trasaturile mecaniste ale gnoseologiei lui Locke, potrivit careia ratiunea nu face decat sa combine si sa separe ideile simple furnizate de simturi, l-au determinat pe Engels sa-l considere, alaturi de Bacon, drept intemeietor al metodei metafizice in filosofia moderna.
A fost unul din intemeietorii deismului. Datorita contradictiilor sale, filosofia lui Locke a slujit drept punct de plecare atat materialismului secolului al XVIII-lea cat si idealismului subiectiv a lui Berkeley. Prin lucrarea sa Cateva pareri asupra educatiei (1693), care a inraurit puternic dezvoltarea pedagogiei in secolele XVIII-XIX, Locke a preconizat educarea in familie a unui gentleman de tip nou, purtator activ al spiritului intreprinzator burghez. Ideolog al compromismului incheiat intre burghezie si nobilime dupa revolutia engleza din secolul al XVII-lea, Locke a fost un partizan al monarhiei constitutionale. John Locke este socotit in genere ca intemeietorul empirismului modern, adica al acelui curent epistemologic care sustine ca toate ideile noastre provin din simturi, ca isi au fundamentul in experienta. Locke nu este, prin urmare, un metafizician, ci un epistemolog, adica un teoretician al cunoasterii. El isi propune in lucrarea lui fundamentala sa dea o cercetare asupra originii certitudinii si intinderii cunostintei omenesti, asupra temeiurilor si gradelor credintei, parerii si asentimentului . In legatura cu problema originilor cunostintei, Locke ia o pozitie contrara rationalismului. 1759: S-a nascut Georges Jacques Danton, om politic francez, unul dintre conducatorii Revolutiei burgheze din Franta (1789-1794) (m. 1794, ghilotinat de catre robespieristi). 1807: S-a nascut, la Hanovra, Theodor Ludwig Wilhelm von Bischoff (m.1882), anatomist si fiziolog german. In 1843 a fondat un Institut anatomic si fiziologic la Giessen. A publicat un ghid pentru disectie (1857), un manual pentru preparatii anatomice (1873), precum si lucrari de anatomie comparata si de embriologie. 1867: S-a nascut George Udrischi, medic veterinar; a fost primul chirurg din lume care a procedat la amputarea unuia dintre membrele anterioare la cal, imaginand, in acelasi timp, o proteza functionala (1906); membru de onoare al Academiei Romane (m.24.
XII.1958). 1874: S-a nascut Constantin I. Parhon, intemeietorul scolii romanesti de endocrinologie; unul dintre protagonistii endocrinologiei mondiale in perioada constituirii ei ca disciplina de sine statatoare; membru al Academiei Romane si presedinte de onoare al acestui for (m. 1969). 1886: New York: presedintele Grover Cleveland inaugureaza Statuia libertatii (Miss Liberty ), pe care a daruit-o Franta. Statuia este o realizare a sculptorului francez Frederic Auguste Bartholdi. Initial cunoscuta sub numele Libertatea intareste lumea , ideea statuii i-a apartinut istoricului francez Edouard de Laboulaye. Acesta a considerat ca e nevoie de un simbol care sa marcheze alianta dintre Franta si SUA in timpul Revolutiei americane. Proiectul statuii a fost realizat de sculptorul Frederic Auguste Bartholdi, iar suportul a fost facut de Eugene-Emmanuel Viollet-le-Duc si Alexandre-Gustave Eiffel. Propunerea pentru amplasarea statuii, reprezentand o femeie cu o torta in mana dreapta, i-a apartinut tot autorului lucrarii, care a primit acceptul de la Congres pentru folosirea insulei Bedloe de langa New York. n 1924, Statuia Libertatii a fost declarata monument national, iar in 1956 insula Bedloe a fost redenumita Insula Libertatii. n prezent, monumentul care masoara 93 de metri, face parte din patrimoniul UNESCO. 1899: A murit inventatorul american de origine germana Ottmar Mergenthaler; in 1884 a inventat linotipul (n. 1854). 1900: A murit Friedrich Max M ller, lingvist si orientalist britanic de origine germana; specialist in gramatica comparata a limbilor indo-europene si in lingvistica generala; studii de religie comparata si de mitologie; membru de onoare strain al Societatii Academice Romane (1875) (n. 1823). 1900: Paris: inchiderea Jocurilor Olimpice a doua editie (a II-a Olimpiada). 1903: S-a nascut Evelyn Waugh (m.1966), scriitor si ziarist britanic. A fost corespondenta de razboi. A publicat romanele: Negri poznasi (1934), Un pumn de tarana (1934), Dragoste printre ruine (1953), trilogia Oameni sub drapel (1952), Ofiteri si domni (1955) si Capitulare neconditionata (1961). A scris biografii si impresii de calatorie (Waugh in Abisinia, 1936). 1909: S-a nascut pictorul englez Francis Bacon. Francis Bacon (n. Dublin d.28 aprilie 1992, Madrid) a fost un pictor britanic de origine irlandeza, unul din cei mai importanti pictori ai secolului al XX-lea. In opera lui, realizata pe suprafete mari, este tematizata in special suferinta corpului omenesc, deformat de violenta vietii de fiecare zi, intr-o existenta lipsita de sens si de posibilitate eliberatoare. Tablourile sale instaureaza o atmosfera plina de tensiune, personajele suferind actiunea destructiva a unor forte ce vin din interiorul sau exteriorul constiintei. Precaritatea fiintei umane este acuzata intr-o lunga serie de capete de expresie, incepand cu propria gama de autoportrete. Tragismul sub care sunt infatisate chipurile contemporanilor sau ale unor personaje istorice au la baza avertismentul pe care constiinta artistului intelege sa-l dea oricaror pericole de distrugere a valorilor umane. Dincolo de imaginile terifiante ale irationalismului, razbate totusi umanitatea...
