S-a intamplat in 12 martie 604 . A murit Grigore cel Mare, papa, parinte al Bisericii. Sf. Papa Grigore I, cunoscut ca Grigore cel Mare [Sanctus Gregorius Magnus] si ca Grigore Dialogul (n. cca. 540, Roma d. Roma), papa al Romei din 590 pana la moartea sa, pe 12 martie 604. Este doctor al Bisericii []The post S-a intamplat in 12 martie 604 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 12 martie 604 was first posted on martie 12, 2021 at 2:03 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 12 martie 604 . A murit Grigore cel Mare, papa, parinte al Bisericii. Sf. Papa Grigore I, cunoscut ca Grigore cel Mare [Sanctus Gregorius Magnus] si ca Grigore Dialogul (n. cca. 540, Roma d. Roma), papa al Romei din 590 pana la moartea sa, pe 12 martie 604. Este doctor al Bisericii si unul dintre cei sase parinti apuseni ai Bisericii, alaturi de Ambrozie, Augustin de Hipona, Ieronim, Tertulian si Ciprian de Cartagina. A fost si primul calugar devenit papa.

Este recunoscut ca sfant imediat dupa moartea sa, atat in Biserica Romano-Catolica cat si in Biserica Ortodoxa (Rasariteana). Jean Calvin il admira pe papa Grigore si il citeaza in lucrarea sa Invatatura religiei crestine. Este patronul muzicienilor, cantaretilor, studentilor si al invatatorilor. Considerat unul din cei mai insemnati papi din istorie. Autor al scrierii in patru volume intitulate Dialogi (Dialogurile), motiv pentru care crestinatatea rasariteana il cinsteste sub numele de Grigorie Dialogul.

A compus Liturghia darurilor inainte sfintite, care se celebreaza in bisericile rasaritene in timpul postului mare. Cunoscuta cu titlul Liturghia Sf. Grigorie Dialogul, este una dintre cele trei liturghii oficiate in bisericile ortodoxe, alaturi de cea a lui Ioan Gura de Aur si cea a lui Vasile cel Mare. A mai scris Cartea regulii pastorale, adresata preotilor, in care vorbeste despre cumpatarea in asceza.

Se presupune ca Sf. Grigore (Grigore cel Mare) s-a nascut in jurul anului 540 la Roma. Parintii l-au numit Grigore (lat. Grigorius), nume de origine greaca care se traduce in latina Vigilantius (vigilent ). Scriitori medievali care credeau in etimologia numelui sau, au transpus aceasta semnificatie in lucrarile sale despre papa Grigore. Se stie foarte putin despre copilaria sa.

In aceasta perioada, conform datelor istorice, Italia a fost recucerita de imparatul roman rasaritean, Iustinian I cel Mare, de la Goti, acest razboi fiind dupa anul 552. In 554, o invazie a francilor a fost invinsa, dupa care a urmat o perioada de liniste in Italia, care, desi era condusa de puterea romana din Constantinopol, era unita intr-o singura tara si pastra limba oficiala a Romei, latina clasica.

Grigore s-a nascut intr-o familie romana aristocrata bogata (patricieni), care avea legaturi stranse cu Biserica. Intrucat nu s-a demonstrat istoric descendenta dintr-o familie patriciana din Republica Romana, nu se poate sti din ce arbore genealogic al unei familii nobile deriva. Un strabun al lui Grigore a fost Felix al III-lea, papa nominalizat de regele got Theodoric cel Mare.

Familia sa a avut si locuit o vila suburbana pe Colina Caelius din Roma. Strada unde a fost acea casa se numeste astazi Strada Sf. Grigore (it. Via di San Gregorio). In nord, strada merge spre Colosseum, iar in sud spre Circus Maximus. In zilele papei Grigore, cladirile romane antice erau in ruine fiindca erau detinute de persoane particulare. Familia sa detinea si proprietati cu lucratori in jurul Romei si in Sicilia, unde probabil Grigore si parintii sai Gordian si Silvia s-au retras in perioada razboiului de redobandire a Italiei, in care fortele adversare au fost conduse de generalul bizantin Belisarie si regele gotilor italici, Totila.

Tatal lui Grigore, Gordian, detinea functia regionarius in Biserica (nu se cunoaste nimic despre aceasta functie). Mama lui Grigore, Silvia, avea in Sicilia o sora maritata, Patricia. Calugarii de la...