S-a întâmplat în 24 martie 1603
S-a intamplat in 24 martie 1603 . A murit Elisabeta I (din dinastia Tudor), regina a Angliei si a Irlandei intre anii 1558 si 1603; reprezentanta a absolutismului; de numele sau se leaga restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea coloniala a Angliei, precum si lupta impotriva Spaniei (in timpul domniei sale a fost nimicita Invincibila []The post S-a intamplat in 24 martie 1603 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 24 martie 1603 was first posted on martie 24, 2021 at 2:17 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 24 martie 1603 . A murit Elisabeta I (din dinastia Tudor), regina a Angliei si a Irlandei intre anii 1558 si 1603; reprezentanta a absolutismului; de numele sau se leaga restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea coloniala a Angliei, precum si lupta impotriva Spaniei (in timpul domniei sale a fost nimicita Invincibila Armada 1588); a incurajat inflorirea literaturii si artelor; perioada domniei sale a fost denumita si epoca elisabetana . Regina Elisabeta I (1533-1603) este considerata unul dintre cei mai reprezentativi monarhi din istoria Angliei. Domnia ei de patruzeci si cinci de ani a fost marcata de prosperitate economica, inflorirea literaturii si transformarea Angliei in cea mai mare forta navala a lumii. A trait intr-o epoca in care monarhii englezi nu aveau doar un rol decorativ, asa ca nu i se poate contesta contributia la realizarile Angliei din Epoca de Aur. Elisabeta s-a nascut in 1533, la Greenwich, in Anglia. Tatal ei a fost regele Henric al Vlll-lea, initiatorul Reformei in Anglia, iar mama, Anne Boleyn, cea de-a doua sotia a lui Henric. Anne avea sa fie decapitata in 1536 si, la cateva luni dupa aceea, Parlamentul o va declara pe Elisabeta, de numai trei ani, copil nelegitim. (Aceasta era de fapt si parerea englezilor catolici, care considerau ilegal divortul lui Henric de prima lui sotie.) In ciuda hotararii Parlamentului, Elisabeta a crescut la curte si a primit o educatie demna de o printesa. Henric al Vlll-lea a murit in 1547, cand Elisabeta avea treisprezece ani. Conducatorii englezi din urmatorii unsprezece ani au fost cu totul nesemnificativi. Eduard al Vl-lea, fratele vitreg al Elisabetei, a domnit din 1547 pana in 1553. Sub conducerea lui, guvernul a initiat o politica favorabila protestantismului. Regina Maria Tudor, care a domnit in urmatorii cinci ani, a militat pentru suprematia papala si reinstaurarea religiei romano-catolice. In timpul domniei sale, protestantii englezi au fost crunt persecutati, circa trei sute fiind ucisi din ordinul ei. (Aceasta prigoana i-a adus porecla de Maria Sangeroasa ). Chiar si Elisabeta avea sa fie arestata si intemnitata in Turnul Londrei. Desi a fost eliberata mai tarziu, putin a lipsit sa-si piarda viata. La moartea Mariei Tudor (in 1558) si incoronarea tinerei Elisabeta, in varsta de douazeci si cinci de ani, poporul s-a bucurat din toata inima. Dar pe tanara regina o asteptau multe probleme: un razboi cu Franta, relatii incordate cu Scotia si Spania, situatia financiara a guvernului si, mai grav decat orice, diviziunea religioasa din Anglia. S-a ocupat mai intai de ultima problema. La scurt timp dupa incoronarea sa, Elisabeta a emis asa-numitul Act de Suprematie si Uniformitate (1559), care consfintea anglicanismul drept religia oficiala a statului englez. Acest decret a oferit satisfactie protestantilor moderati, dar puritanii doreau o reforma mai radicala. In ciuda opozitiei puritanilor pe de-o parte si a catolicilor, pe de alta, Elisabeta nu si-a revizuit aceasta hotarare pana la sfarsitul domniei sale. Situatia religioasa s-a complicat din cauza reginei Maria a Scotiei. Nevoita sa paraseasca Scotia, aceasta se refugiase in Anglia. Acolo insa, se trezise prizoniera Elisabetei. Actiunea Elisabetei a fost bine gandita: Maria era romano-catolica si avea tot dreptul sa aspire la tronul Angliei. Prin urmare, in cazul unei rebeliuni incununate de succes sau al unui asasinat, Anglia ar fi avut din nou o regina catolica. De fapt, in cei nouasprezece ani de detentie, s-au urzit cateva comploturi impotriva Elisabetei si au existat dovezi clare ale complicitatii Mariei Stuart. In cele din urma, in 1587, Maria a fost condamnata la moarte. Elisabeta a semnat ordinul de executie cu parere de rau, la indemnul ministrilor si membrilor Parlamentului, care abia asteptau sa scape de aceasta amenintare. Desigur, conflictul religios prezenta un pericol destul de mare pentru Elisabeta. In 1570, papa Pius al V-lea a excomunicat-o si a cerut detronarea ei; iar in 1580, papa Grigore al XlII-lea a declarat ca daca ar asasina-o cineva, n-ar comite nici un pacat. Dar aceasta situatie prezenta si anumite avantaje pentru ea. Protestantii se temeau de o restaurare catolica in Anglia, iar Elisabeta oferea garantia stabilitatii, ceea ce i-a extins popularitatea in randul marii mase a populatiei engleze. Elisabeta s-a dovedit un bun diplomat in relatiile externe. Inca din 1560, ea a incheiat Tratatul de la Edinburgh, care reglementa relatiile cu Scotia. A pus capat razboiului cu Franta, si relatiile dintre cele doua tari s-au imbunatatit. Treptat insa, imprejurarile au obligat Anglia sa intre in conflict cu Spania. Elisabeta a incercat sa evite razboiul, dar, avand in vedere catolicismul militant al statului spaniol din secolul al XVI-lea, probabil ca razboiul dintre Spania si Anglia protestanta era iminent. Revolta arilor de Jos impotriva dominatiei spaniole a constituit factorul decisiv; rebelii olandezi erau in majoritate protestanti, astfel ca, atunci cand Spania a incercat sa inabuse revolta, Elisabeta i-a ajutat pe olandezi. Regina nu era pregatita pentru razboi, desi poporul englez, ministrii si Parlamentul ei de-abia asteptau o confruntare armata. Prin urmare, in momentul izbucnirii razboiului cu Spania, in 1580, ea a fost puternic sustinuta de populatie. Pe parcursul anilor, Elisabeta intarise in mod constant flota engleza; dar regele Filip al II-lea al Spaniei construise si el o flota impresionanta, Armada spaniola, care urma sa invadeze Anglia. Armada avea aproape...
S-a intamplat in 24 martie 1603 was first posted on martie 24, 2021 at 2:17 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 24 martie 1603 . A murit Elisabeta I (din dinastia Tudor), regina a Angliei si a Irlandei intre anii 1558 si 1603; reprezentanta a absolutismului; de numele sau se leaga restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea coloniala a Angliei, precum si lupta impotriva Spaniei (in timpul domniei sale a fost nimicita Invincibila Armada 1588); a incurajat inflorirea literaturii si artelor; perioada domniei sale a fost denumita si epoca elisabetana . Regina Elisabeta I (1533-1603) este considerata unul dintre cei mai reprezentativi monarhi din istoria Angliei. Domnia ei de patruzeci si cinci de ani a fost marcata de prosperitate economica, inflorirea literaturii si transformarea Angliei in cea mai mare forta navala a lumii. A trait intr-o epoca in care monarhii englezi nu aveau doar un rol decorativ, asa ca nu i se poate contesta contributia la realizarile Angliei din Epoca de Aur. Elisabeta s-a nascut in 1533, la Greenwich, in Anglia. Tatal ei a fost regele Henric al Vlll-lea, initiatorul Reformei in Anglia, iar mama, Anne Boleyn, cea de-a doua sotia a lui Henric. Anne avea sa fie decapitata in 1536 si, la cateva luni dupa aceea, Parlamentul o va declara pe Elisabeta, de numai trei ani, copil nelegitim. (Aceasta era de fapt si parerea englezilor catolici, care considerau ilegal divortul lui Henric de prima lui sotie.) In ciuda hotararii Parlamentului, Elisabeta a crescut la curte si a primit o educatie demna de o printesa. Henric al Vlll-lea a murit in 1547, cand Elisabeta avea treisprezece ani. Conducatorii englezi din urmatorii unsprezece ani au fost cu totul nesemnificativi. Eduard al Vl-lea, fratele vitreg al Elisabetei, a domnit din 1547 pana in 1553. Sub conducerea lui, guvernul a initiat o politica favorabila protestantismului. Regina Maria Tudor, care a domnit in urmatorii cinci ani, a militat pentru suprematia papala si reinstaurarea religiei romano-catolice. In timpul domniei sale, protestantii englezi au fost crunt persecutati, circa trei sute fiind ucisi din ordinul ei. (Aceasta prigoana i-a adus porecla de Maria Sangeroasa ). Chiar si Elisabeta avea sa fie arestata si intemnitata in Turnul Londrei. Desi a fost eliberata mai tarziu, putin a lipsit sa-si piarda viata. La moartea Mariei Tudor (in 1558) si incoronarea tinerei Elisabeta, in varsta de douazeci si cinci de ani, poporul s-a bucurat din toata inima. Dar pe tanara regina o asteptau multe probleme: un razboi cu Franta, relatii incordate cu Scotia si Spania, situatia financiara a guvernului si, mai grav decat orice, diviziunea religioasa din Anglia. S-a ocupat mai intai de ultima problema. La scurt timp dupa incoronarea sa, Elisabeta a emis asa-numitul Act de Suprematie si Uniformitate (1559), care consfintea anglicanismul drept religia oficiala a statului englez. Acest decret a oferit satisfactie protestantilor moderati, dar puritanii doreau o reforma mai radicala. In ciuda opozitiei puritanilor pe de-o parte si a catolicilor, pe de alta, Elisabeta nu si-a revizuit aceasta hotarare pana la sfarsitul domniei sale. Situatia religioasa s-a complicat din cauza reginei Maria a Scotiei. Nevoita sa paraseasca Scotia, aceasta se refugiase in Anglia. Acolo insa, se trezise prizoniera Elisabetei. Actiunea Elisabetei a fost bine gandita: Maria era romano-catolica si avea tot dreptul sa aspire la tronul Angliei. Prin urmare, in cazul unei rebeliuni incununate de succes sau al unui asasinat, Anglia ar fi avut din nou o regina catolica. De fapt, in cei nouasprezece ani de detentie, s-au urzit cateva comploturi impotriva Elisabetei si au existat dovezi clare ale complicitatii Mariei Stuart. In cele din urma, in 1587, Maria a fost condamnata la moarte. Elisabeta a semnat ordinul de executie cu parere de rau, la indemnul ministrilor si membrilor Parlamentului, care abia asteptau sa scape de aceasta amenintare. Desigur, conflictul religios prezenta un pericol destul de mare pentru Elisabeta. In 1570, papa Pius al V-lea a excomunicat-o si a cerut detronarea ei; iar in 1580, papa Grigore al XlII-lea a declarat ca daca ar asasina-o cineva, n-ar comite nici un pacat. Dar aceasta situatie prezenta si anumite avantaje pentru ea. Protestantii se temeau de o restaurare catolica in Anglia, iar Elisabeta oferea garantia stabilitatii, ceea ce i-a extins popularitatea in randul marii mase a populatiei engleze. Elisabeta s-a dovedit un bun diplomat in relatiile externe. Inca din 1560, ea a incheiat Tratatul de la Edinburgh, care reglementa relatiile cu Scotia. A pus capat razboiului cu Franta, si relatiile dintre cele doua tari s-au imbunatatit. Treptat insa, imprejurarile au obligat Anglia sa intre in conflict cu Spania. Elisabeta a incercat sa evite razboiul, dar, avand in vedere catolicismul militant al statului spaniol din secolul al XVI-lea, probabil ca razboiul dintre Spania si Anglia protestanta era iminent. Revolta arilor de Jos impotriva dominatiei spaniole a constituit factorul decisiv; rebelii olandezi erau in majoritate protestanti, astfel ca, atunci cand Spania a incercat sa inabuse revolta, Elisabeta i-a ajutat pe olandezi. Regina nu era pregatita pentru razboi, desi poporul englez, ministrii si Parlamentul ei de-abia asteptau o confruntare armata. Prin urmare, in momentul izbucnirii razboiului cu Spania, in 1580, ea a fost puternic sustinuta de populatie. Pe parcursul anilor, Elisabeta intarise in mod constant flota engleza; dar regele Filip al II-lea al Spaniei construise si el o flota impresionanta, Armada spaniola, care urma sa invadeze Anglia. Armada avea aproape...
