S-a întâmplat în 18 aprilie 1848, 18/30
S-a intamplat in 18 aprilie 1848, 18/30: Prima adunare politica a romanilor transilvaneni, la Blaj, pe Campia Libertatii Adunarea din Duminica Tomii , la care se hotaraste convocarea, pentru 3/15 mai, a unei mari adunari populare la Blaj (printre fruntasii participanti la adunare s-au numarat Simion Barnutiu, Avram Iancu, Al Papiu-Ilarian, Ion Buteanu). In []The post S-a intamplat in 18 aprilie 1848, 18/30 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 18 aprilie 1848, 18/30 was first posted on aprilie 18, 2021 at 2:38 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 18 aprilie 1848, 18/30: Prima adunare politica a romanilor transilvaneni, la Blaj, pe Campia Libertatii Adunarea din Duminica Tomii , la care se hotaraste convocarea, pentru 3/15 mai, a unei mari adunari populare la Blaj (printre fruntasii participanti la adunare s-au numarat Simion Barnutiu, Avram Iancu, Al Papiu-Ilarian, Ion Buteanu). In urma Proclamatiei preotului greco-catolic Simion Barnutiu catre romani, prin care ii indemna sa militeze pentru drepturile lor ca natiune, redactata la Sibiu in 12/24 martie 1848 si mai apoi raspandita in toata Transilvania, in Duminica Tomii a lunii aprilie a aceluiasi an au raspuns peste doua mii de fruntasi ai poporului roman adunandu-se la Blaj, centrul spiritual si cultural al romanilor. Aceasta prima adunare, condusa de Alexandru Papiu-Ilarian si de insusi Simion Barnutiu, s-a incheiat prin adoptarea unui document mobilizator ce stabilea programul convocarii Marii Adunari Nationale a romanilor ardeleni; adunare care va avea loc pe Campul Libertatii din Mica Roma, la 3/15 mai 1848 si care viza libertatea individuala, stergerea definitiva a iobagiei si libertatea nationala. In ajunul Marii Adunari de la Blaj, conducatorii romanilor din Transilvania au tinut o aceasta consfatuire pentru a stabili programul de desfasurare a acesteia. Punctul central al consfatuirii a fost discursul lui Simion Barnutiu, care, respingand planul de uniune a Transilvaniei la Ungaria, s-a pronuntat pentru autonomie. La Blaj au participat peste 40.000 de oameni, in majoritate tarani, dar si numerosi intelectuali, clerici, oraseni, mici nobili, de pe intregul teritoriu al Transilvaniei. Avram Iancu se adresa participantilor spunand: Uitati-va pe camp, romanilor! Suntem multi ca cucuruzul brazilor, suntem multi si tari . Dand curs simtamintelor nationale, participantii au cerut unirea cu Principatele Romane: Noi vrem sa ne unim cu ara! Martorii straini au ramas adanc impresionati de aspectul adunarii. Maret era spectacolul ce se desfasura in fata noastra , scria istoricul maghiar Jakab Elek, dupa cum consemneaza volumul Revolutia romana din 1848 (Editura Politica, 1974). Guvernul maghiar al Transilvaniei nu a oprit oficial tinerea mari acestei adunari nationale, asa cum a fost in cazul precedentei, cea din Duminica Tomii. De data aceasta a incercat dezbinarea romanilor pe criterii religioase, permitandu-le acestora sa se adune in cadrul a doua intalniri, una ortodoxa, cealalta greco-catolica, cu mentiunea ca una sa aiba loc la Sibiu, iar alta la Blaj. Episcopii romani aguna si Lemeni au ignorat insa aceste ordine ale guvernului si au organizat o singura adunare romaneasca, la Blaj, care avea sa inceapa la 3/15 mai 1848. Pentru aceasta, pe 5 mai (stil vechi) 1848 guvernul maghiar a trimis note de imputare episcopilor romani, dar nu a facut alte incercari oficiale de a opri adunarea, cum a fost in cazul celei din Duminica Tomii. Au fost luate alte masuri pentru a-i intimida pe romani si a-i descuraja, pentru a nu participa la adunare: Florian Micas, detinut politic in temnita de la Cluj, a fost mutat la cea din Targu Mures, in conditii mizere, pe motiv ca Blajul era prea aproape de Cluj si exista posibilitate ca romanii intruniti acolo sa incerce eliberarea acestuia; taranii romani care participasera la Adunarea Nationala din Duminica Tomii erau batuti crunt de domnii de pamant pentru ca participasera sau chiar si numai pentru curajul de a vorbi despre ce se intamplase acolo.
Raspunsul romanilor a fost o hotarare si mai mare de a participa la adunarea din 3/15 mai. Pregatirea Marii Adunari Nationale de la Blaj a avut loc mai ales la Sibiu, unde se adunasera intelectualii romani. Aici venise de peste Carpati August Treboniu Laurian, de la Blaj canonicii Cipariu si Sereni, care impreuna cu altii au discutat planul de actiune pentru viitoarea adunare. Propunerea lui Simion Barnutiu, aprobata de toti cei prezenti, a fost ca la Blaj sa se realizeze urmatoarele trei puncte:-Natiunea romana sa se declare pe sine de natiune libera si independent.-Sa se depuna juramant de fidelitate imparatului austriac.-Sa protesteze impotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria. Cu o saptamana inainte de Marea Adunare a sosit la Sibiu de la Carlovit episcopul ortodox Andrei aguna, fiind primit cu mare pompa de sibieni.
Guvernul maghiar a incercat sa intervina in desfasurarea viitoarei Mari Adunari Nationale si sa o tina sub controlul sau. Astfel, dupa ce prin functionarii sai incercase sa determine protopopii romani sa se declare favorabili unirii Transilvaniei cu Ungaria, la 7 mai (stil nou) 1848 a cerut episcopilor romani ca la Marea Adunare sa admita numai un numar limitat de romani, iar acestia sa se intruneasca nu sub cerul liber, ci in biserica, pentru a putea fi usor tinuti sub control. La 8 mai 1848 episcopilor li s-a pus in vedere ca la adunare sa fie admisi numai clerici, fiind interzisa prezenta delegatilor civili de la sate, iar daca acestia se vor prezenta totusi, sa fie trimisi imediat acasa.
Din partea guvernului maghiar au fost numiti comisari pentru aceasta adunare Banffy Miklos, comite suprem al comitatului Alba Inferioara, si Szabo Lajos, consilier gubernial. La ordinele celui din urma s-a pus armata care avea sa fie prezenta la adunare si care avea rolul sa mentina ordinea. Efervescenta nationala a romanilor a crescut mult in zilele dinainte de adunare.
Ei erau hotarati sa isi expuna pretentiile nationale, asa cum facusera si celelalte natiuni din Imperiul Austriac si Ungaria. Cu toate ca Marea Adunare Nationala era programata sa inceapa luni, 15 mai 1848, romanii au inceput sa se adune la Blaj inca de vineri, 12 mai. Sambata, 13 mai, a sosit la Blaj de la Sibiu episcopul ortodox aguna, insotit de intelectualii romani din Sibiu si Brasov. Alaiul sau a fost intampinat cu mare pompa de romani, iar la Manarade, in apropiere de Blaj, l-a asteptat o delegatie a clericilor romani greco-catolici, care l-a invitat sa locuiasca pe durata adunarii impreuna cu episcopul Lemeni. Initial, episcopul aguna intentionase sa locuiasca intr-o baraca de lemn construita in mijlocul pietei din Blaj. A acceptat invitatia greco-catolicilor si s-a asezat la curtea episcopala din Blaj. Tot sambata, spre seara, au sosit din ara Motilor Avram Iancu si Ioan...
S-a intamplat in 18 aprilie 1848, 18/30 was first posted on aprilie 18, 2021 at 2:38 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 18 aprilie 1848, 18/30: Prima adunare politica a romanilor transilvaneni, la Blaj, pe Campia Libertatii Adunarea din Duminica Tomii , la care se hotaraste convocarea, pentru 3/15 mai, a unei mari adunari populare la Blaj (printre fruntasii participanti la adunare s-au numarat Simion Barnutiu, Avram Iancu, Al Papiu-Ilarian, Ion Buteanu). In urma Proclamatiei preotului greco-catolic Simion Barnutiu catre romani, prin care ii indemna sa militeze pentru drepturile lor ca natiune, redactata la Sibiu in 12/24 martie 1848 si mai apoi raspandita in toata Transilvania, in Duminica Tomii a lunii aprilie a aceluiasi an au raspuns peste doua mii de fruntasi ai poporului roman adunandu-se la Blaj, centrul spiritual si cultural al romanilor. Aceasta prima adunare, condusa de Alexandru Papiu-Ilarian si de insusi Simion Barnutiu, s-a incheiat prin adoptarea unui document mobilizator ce stabilea programul convocarii Marii Adunari Nationale a romanilor ardeleni; adunare care va avea loc pe Campul Libertatii din Mica Roma, la 3/15 mai 1848 si care viza libertatea individuala, stergerea definitiva a iobagiei si libertatea nationala. In ajunul Marii Adunari de la Blaj, conducatorii romanilor din Transilvania au tinut o aceasta consfatuire pentru a stabili programul de desfasurare a acesteia. Punctul central al consfatuirii a fost discursul lui Simion Barnutiu, care, respingand planul de uniune a Transilvaniei la Ungaria, s-a pronuntat pentru autonomie. La Blaj au participat peste 40.000 de oameni, in majoritate tarani, dar si numerosi intelectuali, clerici, oraseni, mici nobili, de pe intregul teritoriu al Transilvaniei. Avram Iancu se adresa participantilor spunand: Uitati-va pe camp, romanilor! Suntem multi ca cucuruzul brazilor, suntem multi si tari . Dand curs simtamintelor nationale, participantii au cerut unirea cu Principatele Romane: Noi vrem sa ne unim cu ara! Martorii straini au ramas adanc impresionati de aspectul adunarii. Maret era spectacolul ce se desfasura in fata noastra , scria istoricul maghiar Jakab Elek, dupa cum consemneaza volumul Revolutia romana din 1848 (Editura Politica, 1974). Guvernul maghiar al Transilvaniei nu a oprit oficial tinerea mari acestei adunari nationale, asa cum a fost in cazul precedentei, cea din Duminica Tomii. De data aceasta a incercat dezbinarea romanilor pe criterii religioase, permitandu-le acestora sa se adune in cadrul a doua intalniri, una ortodoxa, cealalta greco-catolica, cu mentiunea ca una sa aiba loc la Sibiu, iar alta la Blaj. Episcopii romani aguna si Lemeni au ignorat insa aceste ordine ale guvernului si au organizat o singura adunare romaneasca, la Blaj, care avea sa inceapa la 3/15 mai 1848. Pentru aceasta, pe 5 mai (stil vechi) 1848 guvernul maghiar a trimis note de imputare episcopilor romani, dar nu a facut alte incercari oficiale de a opri adunarea, cum a fost in cazul celei din Duminica Tomii. Au fost luate alte masuri pentru a-i intimida pe romani si a-i descuraja, pentru a nu participa la adunare: Florian Micas, detinut politic in temnita de la Cluj, a fost mutat la cea din Targu Mures, in conditii mizere, pe motiv ca Blajul era prea aproape de Cluj si exista posibilitate ca romanii intruniti acolo sa incerce eliberarea acestuia; taranii romani care participasera la Adunarea Nationala din Duminica Tomii erau batuti crunt de domnii de pamant pentru ca participasera sau chiar si numai pentru curajul de a vorbi despre ce se intamplase acolo.
Raspunsul romanilor a fost o hotarare si mai mare de a participa la adunarea din 3/15 mai. Pregatirea Marii Adunari Nationale de la Blaj a avut loc mai ales la Sibiu, unde se adunasera intelectualii romani. Aici venise de peste Carpati August Treboniu Laurian, de la Blaj canonicii Cipariu si Sereni, care impreuna cu altii au discutat planul de actiune pentru viitoarea adunare. Propunerea lui Simion Barnutiu, aprobata de toti cei prezenti, a fost ca la Blaj sa se realizeze urmatoarele trei puncte:-Natiunea romana sa se declare pe sine de natiune libera si independent.-Sa se depuna juramant de fidelitate imparatului austriac.-Sa protesteze impotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria. Cu o saptamana inainte de Marea Adunare a sosit la Sibiu de la Carlovit episcopul ortodox Andrei aguna, fiind primit cu mare pompa de sibieni.
Guvernul maghiar a incercat sa intervina in desfasurarea viitoarei Mari Adunari Nationale si sa o tina sub controlul sau. Astfel, dupa ce prin functionarii sai incercase sa determine protopopii romani sa se declare favorabili unirii Transilvaniei cu Ungaria, la 7 mai (stil nou) 1848 a cerut episcopilor romani ca la Marea Adunare sa admita numai un numar limitat de romani, iar acestia sa se intruneasca nu sub cerul liber, ci in biserica, pentru a putea fi usor tinuti sub control. La 8 mai 1848 episcopilor li s-a pus in vedere ca la adunare sa fie admisi numai clerici, fiind interzisa prezenta delegatilor civili de la sate, iar daca acestia se vor prezenta totusi, sa fie trimisi imediat acasa.
Din partea guvernului maghiar au fost numiti comisari pentru aceasta adunare Banffy Miklos, comite suprem al comitatului Alba Inferioara, si Szabo Lajos, consilier gubernial. La ordinele celui din urma s-a pus armata care avea sa fie prezenta la adunare si care avea rolul sa mentina ordinea. Efervescenta nationala a romanilor a crescut mult in zilele dinainte de adunare.
Ei erau hotarati sa isi expuna pretentiile nationale, asa cum facusera si celelalte natiuni din Imperiul Austriac si Ungaria. Cu toate ca Marea Adunare Nationala era programata sa inceapa luni, 15 mai 1848, romanii au inceput sa se adune la Blaj inca de vineri, 12 mai. Sambata, 13 mai, a sosit la Blaj de la Sibiu episcopul ortodox aguna, insotit de intelectualii romani din Sibiu si Brasov. Alaiul sau a fost intampinat cu mare pompa de romani, iar la Manarade, in apropiere de Blaj, l-a asteptat o delegatie a clericilor romani greco-catolici, care l-a invitat sa locuiasca pe durata adunarii impreuna cu episcopul Lemeni. Initial, episcopul aguna intentionase sa locuiasca intr-o baraca de lemn construita in mijlocul pietei din Blaj. A acceptat invitatia greco-catolicilor si s-a asezat la curtea episcopala din Blaj. Tot sambata, spre seara, au sosit din ara Motilor Avram Iancu si Ioan...
