O, Adevar, ce greu esti astazi pentru atat de multe frunti, ca multi nu pot sa te ridice nici pan la perii cei carunti si pier prin mlastina minciunii intunecati si otraviti, ei, care-ar fi putut prin tine sa fie-atat de straluciti. O, Dragoste, si tu ce grea esti, ca multe inimi, pana mor, nu []O, Adevar, ce greu esti astazi pentru atat de multe frunti,ca multi nu pot sa te ridice nici pan la perii cei caruntisi pier prin mlastina minciunii intunecati si otraviti,ei, care-ar fi putut prin tine sa fie-atat de straluciti.

O, Dragoste, si tu ce grea esti, ca multe inimi, pana mor,nu izbutesc sa te ridice nici pan la jumatatea lorsi pier in viermaria urii si-n cel mai fioros ghetar,ei, care-ar fi putut prin tine sa guste-al cerului nectar.

O, Adevar, ori unde te-aflu, imi esti ca soarele cel drag,mereu spre tine-ntorc privirea ca dupa cel mai dulce steag.

De tine mi-am legat viata pe veci, de-aici si pana-n cer,invatatura ta s-o darui si-ntelepciunea ta s-o cer.

O, Dragoste, oricand ma afli imi vindeci cate-o rana greasi-n cea mai dulce-mbratisare cuprinzi insingurarea mea.

Tu te-ai legat de-a mea viata pe veci, de-aici si pana-n cer;inlacrimarea mea ti-o darui si sarutarea ta ti-o cerTRAIAN DORZ din Cantarile Caintei , editia a II-aEditura Oastea Domnului, Sibiu, 2014