Nu iubiti lumea, nici lucrurile din lume De ce? Caci in lume este pofta ochilor, pofta gurii si laudarosia vietii. i acestea nu-s de la Tatal, ci de la lume. i lumea trece, ca si pofta ei; dar cel ce face voia Tatalui ramane in veac (I In 2, 15-17). Sau cum zice in capitolul []Nu iubiti lumea, nici lucrurile din lume De ce? Caci in lume este pofta ochilor, pofta gurii si laudarosia vietii. i acestea nu-s de la Tatal, ci de la lume. i lumea trece, ca si pofta ei; dar cel ce face voia Tatalui ramane in veac (I In 2, 15-17).

Sau cum zice in capitolul 3: Vedeti ce dragoste ne-a aratat Tatal? Sa ne numim copiii lui Dumnezeu. Ce vom fi inca nu s-a aratat, dar stim ca atunci cand Se va arata El vom fi ca El si ca Il vom vedea asa cum este .

Nu iubiti lumea, nici lucrurile din lume Doamne Iisuse! Sfinte Ioane, cel care te-ai culcat in seara Cinei cu capul pe pieptul Mantuitorului, ucenic al dragostei! Hai, spune-ne ce te-a determinat pe tine sa ne scrii si sa ne spui: Nu iubiti lumea, nici lucrurile din lume, ca in lume este pofta ochilor, pofta gurii si laudarosia vietii . Iata ce stapaneste in lume. Intai pofta ochilor si apoi mancarile, pofta gurii, si apoi laudarosia vietii. Sfinte Ioane, te rugam frumos sa ne spui de ce zici tu ca nu e bine sa iubim lumea. Atunci noi ce sa iubim? Nici macar noi, cei tineri, sa nu iubim lumea? Pai lumea e asa de frumoasa, o vedem mai trandafirie pana ce suntem tineri. Dar cand ajungi batran si bolnav, nu mai vezi lumea in culorile acestea trandafirii. Atunci se vede cu totul altfel, asa cum este, de fapt.

Cand esti tanar, crezi ca tot ce zboara e de mancare Dar vin anii batranetii, vin anii neputintelor, vin La unii nici nu mai vin, caci mor in floarea vietii si nu mai gusta din batranete, din hainele batranetilor.

Fratilor si surorilor, nu uitati! Sfantul Ioan spune: Nu iubiti lumea Dar ce sa iubim atunci? Ce sa iubim, daca nu iubim lumea, care e in toate culorile, care pare asa de frumoasa, asa de imbietoare, care e asa de amagitoare, care ne dadaceste si ne incarca cu toate placerile i noi sa n-o iubim?Aceasta e porunca Domnului, eu atat am avut sa va spun: Nu iubiti lumea, nici lucrurile din lume .

Poate ca va zice cineva: Eu nu iubesc lumea. Insasi mana mea, pasii mei dovedesc ca eu nu iubesc lumea Haina, tinuta mea, imbracamintea mea dovedesc ca eu nu iubesc lumea. Dar sa vedeti ca versetul nu s-a terminat, ci adauga: nici lucrurile din lume Nici pe acestea sa nu le iubesti.

Cu acestea cum stai, fratele meu? Cu acestea cum stai, sora mea? Cand cu ochii umbli in toate vitrinele. Iti scapara ochii cum zicea Sfantul Prooroc Ieremia iti scapara ochii de preacurvie .

Vreti si voi asa?Preacurvie inseamna neinfranare si vine de la cuvantul frana, dar prea curvia e fara frana. i daca tu iti permiti de toate, daca tu le vrei pe toate, atunci tu nu mai esti infranat, ci esti desfranat, pentru ca iti permiti ceea ce nu trebuie sa iti permiti.

Ma gandesc la un cuvant al inteleptului Solomon din capitolul 11, versetul 9 din Ecclesiast, ce vorbeste tinerilor, dar e si pentru batrani: Bucura-te, tinere, in tineretea ta, fii cu inima vesela cat esti tanar, umbla pe caile dorite de inima ta si placute ochilor tai. Dar pentru toate acestea, nu uita ca Dumnezeu te va chema la judecata . i ultimul verset din capitolul 12 spune asa: Iar judecata se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rau! .

Mie imi place sa repet mereu acest verset, mai ales la priveghiuri, atunci cand ne ducem la catafalcul unui mort: sora, prieten, vecin, cunoscut, coleg Imi place sa spun mereu versetul acesta: Iar judecata se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rau. Iubitule, iubito care esti aici de fata si ma privesti, sa nu uitam ceea ce ne spune aici: ca judecata se va face cu privirea la tot ce este ascuns .

Astea ies la judecata, astea ies la suprafata si cele bune si cele rele , ca sa dam socoteala.

Pentru cele bune sa ni se spuna: Vino, sluga buna si credincioasa, caci peste putine lucruri ai fost credincios si peste multe te voi pune. Intra in bucuria Domnului tau .

Dar pentru cele rele vom da socoteala si vom auzi infricosatele cuvinte: Du-te de la Mine, blestematule, in focul cel vesnic .

E mult de atunci, sunt zeci de ani de cand am auzit un frate predicand si spunand: Fratele meu, cand vei ajunge acolo, in fata Judecatii lui Dumnezeu, nimeni nu te mai cunoaste, nici cel mai drag si mai scump, si mai intim frate sau parinte al tau Nu te mai cunoaste nimeni. Acolo toti duc lipsa de ajutor, toti tanjesc dupa o mana care sa-i mangaie, dupa un cuvant care sa-i imbarbateze i tu vei fi acolo un strain printre straini, vei fi inconjurat de multi oameni, de multimi nenumarate. Acolo ai sa te vezi singur-singurel stand in fata lui Dumnezeu, a Dreptului Judecator, pe Care ni-L arata...