TINERI CARE AU ÎNCEPUT RĂU ŞI AU SFÂRŞIT BINE
Ne vom stradui, dupa cat ne va ajuta Duhul Domnu lui si pe masura puterilor noastre, sa punem ceea ce am vazut si am auzit, cu sinceritate si nadejde, in fata tinerilor nostri, pentru ca cei care gandesc cu seriozitate la viata si viitorul lor, sa-si deschida bine ochii mintii, acum cat inca nu e prea tarziu, si sa aleaga drumul cel bun, spre a nu ajunge la sfarsitul cel rau.
Am vorbit mai inainte de doua clase de tineri, potri vit cu cele doua exemple rele alese din Biblie si din viata obisnuita mai de langa noiVom mai vorbi si de alte exemple tot asa, pentru ca sunt multe, si bune si rele. Toate spre invatatura si in dreptarea celor care vor sa ia aminte (I In 1, 3).
Am vrea acum sa ne gandim la un exemplu din Sfanta Evanghelie si sa invatam ceva din viata fiului celui pier dut (Lc 15,11-32).
Acest tanar incepuse si el rau, inca din copilaria lui. Lenes, nu facea nimic. Pretentios, cerea mereu parintilor sa-i faca totul dupa mofturile lui.
Neserios, se tinea numai de rele cu tineri ca el, neinvatand nimic bun.
Destrabalat, cheltuia totul in petreceri si chefuri cu stricatii si cu stricatele.
Pe cand fratele sau mai mare mergea la scoala si la munca, ascultator de parinti, el se ducea razand la prostii si la pacate.
Cand parintii il vor fi sfatuit cu dragoste, el va fi ras nepasator, cum fac de obicei astfel de tineri prost cres cuti.
Cand vor fi staruit de el cu lacrimi, el se va fi in cruntat si le va fi raspuns obraznic.
Cand ii vor fi vorbit ceva mai aspru, va fi iesit tran tind usile si bombanind uraciuni.
Cand nu-i vor mai fi dat bani sa-i risipeasca, va fi amenintat si va fi furat de pe acasa, sa-si faca rost de bani prin orice mijloace, asa cum fac de obicei cei care incep asa rauPana cand, nemaiputand suporta viata din casa pa rinteasca, si-a cerut obraznic partea lui de mostenire, spunand ca renunta pentru totdeauna si la parinti si la familie si la casa si la trecut si-si ia soarta in mainile sale, ca sa mearga prin viata cum ii place lui, fara sa mai fie silit sa asculte de nimeni.
Fireste, a ajuns si acesta curand, dupa cum normal ajung toti cei care se poarta ca elSluga la porcii unui stapan nemilos, rabda de foame, de frig, de rusine, de caldura si de dorDorea sa se poata satura chiar si din roscovele pe care le mancau porcii, dar nu i le da nimeni caci el nu invatase sa-si caute singur niciodata mancarea.
El, care umblase mereu cu haine croite la moda acum ramasese cu niste zdrente abia ti nandu-se peste goliciunea lui.
El, care facuse mofturi totdeauna la orice man care, dorea acum si lacomea la ceea ce mancau porcii paziti de el. i, pentru ca nu voise sa invete nici o munca, ajunse se sa faca acum singura munca vrednica de josnicia si de lenea celui netrebnic, rusinoasa slujba de porcar la un sta pan rau.
O, dar ce folositoare i-a fost nenorocirea in care a ajuns! Ce scoala binefacatoare i-a fost caderea sa.
Suferinta in care s-a prabusit l-a invatat ceea ce n-ar mai fi putut sa-l invete nici o alta scoala din lume. Foamea i-a frant mandria. Singuratatea i-a infrant neascultarea. Amintirea dragostei parintesti i-a frant inima. i inceputul rau s-a transformat intr-un sfarsit bun.
Dumnezeu are mereu grija sa dea lectii fiecarui suflet spre mantuire, chiar si celui mai decazut.
Numai ca nu oricine vrea sa vada, sa invete si sa asculte.
Intr-un institut de invatamant...