S-a întâmplat în 27 mai 1600
S-a intamplat in 27 mai 1600: Mihai Viteazul devine domn al arii Romanesti si al Ardealului si a toata ara Moldovei , realizand prima unire politica a celor trei tari romane. Intr-un document emis din Iasi, la 27 mai 1600, Mihai Viteazul se intitula Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al arii Romanesti si []The post S-a intamplat in 27 mai 1600 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 27 mai 1600 was first posted on mai 27, 2020 at 3:37 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 27 mai 1600: Mihai Viteazul devine domn al arii Romanesti si al Ardealului si a toata ara Moldovei , realizand prima unire politica a celor trei tari romane. Intr-un document emis din Iasi, la 27 mai 1600, Mihai Viteazul se intitula Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al arii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei. i-a confectionat si o pecete cu stemele reunite ale celor trei tari. Urcat pe tronul arii Romanesti in 1593, luase si Transilvania in 1599 si Moldova in 1600. Sunt fapte istorice ce nu pot fi contestate. Disputate raman ratiunile pentru care le-a cucerit si daca urmarea sa realizeze un stat inchegat, ceea ce in mod evident nu a reusit in timpul foarte scurt cat a durat aceasta prima domnie a unui domn roman asupra celor trei state feudale in care au vietuit romanii. La 1 noiembrie 1599, la trei zile dupa batalia de la Selimbar, Mihai Viteazul intra triumfal in Alba Iulia, oras pe care il va transforma, dupa cucerirea Moldovei, in prima capitala a celor trei tari. Ulterior, asa cum aratam anterior,la 27 mai 1600, Mihai Viteazul emite un hrisov care atesta Unirea si se intituleaza voievod si domn a toata Tara Romaneasca si al Ardealului si al Tarii Moldovei .
De la 1600, nici un roman n-a mai putut gandi unirea fara uriasa lui personalitate, fara palosul sau securea lui ridicata spre cerul dreptatii, fara chipul lui de curata si desavarsita poezie , scria Nicolae Iorga. Raman insa unele intrebari cruciale legate de Unirea de la 1600. Doua dintre acestea au fost ridicate de istoricul Florin Constantiniu.
A actionat Mihai viteazul potrivit unui plan chibzuit dinainte, avand drept obiectiv aducerea sub autoritatea sa a celor trei tari romane? Si, indiferent de existenta unui astfel de plan, poate fi considerata cea dintai unire a romanilor din anul 1600 o manifestare a constiintei unitatii lor de neam? Odata cu generatia pasoptista si mai ales dupa ce s-a publicat monografia dedicata de Nicolae Balcescu viteazului domn unirea lui Mihai Viteazul a devenit simbolul aspiratiei romanilor de a trai intre granitele aceluiasi stat. Un simbol, cum spuneam, contestat. Contestatarii au afirmat ca doar ambitia personala l-a manat sa cucereasca Transilvania si Moldova. Sau ca a dorit sa le stapaneasca doar pentru ca astfel se indeplinea o necesitate de aparare, ca a fost o unitate pe temei de cruciada antiotomana. Daca Mihai Viteazul a fost primul care a realizat efemera unire, nu a fost primul care s-a gandit la ea. In tot secolul al XVI-lea, ideea interdependentei dintre cele trei provincii romanesti era un fapt stabilit. Mihai Viteazul relua o politica incercata si de Petru Rares, in prima jumatate a secolului al XVI-lea. i Mihai era pe deplin constient de aceasta interdependenta, dupa cum ii marturisea nuntiului apostolic Malaspina: Sunt asa de subordonate reciproc [ ara Romaneasca si Transilvania] si inlantuite laolalta, incat cazand una, cade si cealalta si pastrandu-se una, se pastreaza si cealalta. Iar in memoriul inaintat la 17 ianuarie 1601, din Viena, imparatului Rudolf al II-lea scria: Insa din ara Romaneasca si din Moldova, Ardealul se poate lua usor. Nici ideea ca ara Romaneasca, Moldova si Transilvania erau de fapt una nu era noua. Cu un secol inainte, in mesajul catre dogele Venetiei, din 8 mai 1477, tefan cel Mare foloseste de doua ori formula l altra Valachia pentru a desemna ara Romaneasca. i pentru straini acest lucru era o evidenta. Diplomatul dalmat Tranquillus Andronicus nota in 1528: In vremurile de demult, toti romanii (Valachi) traiau sub un singur principe .
Un alt carturar, Paolo Giovio afirma: Toata Valahia se divide in doua parti, formand doua state . tefan Brodarics, episcop de Sirmiu, preluand, probabil, pe pe cronicarul lui Matei Corvin, Antonio Bonfini, scria: Transilvania este cuprinsa intre cele doua Valahii: ara...
S-a intamplat in 27 mai 1600 was first posted on mai 27, 2020 at 3:37 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 27 mai 1600: Mihai Viteazul devine domn al arii Romanesti si al Ardealului si a toata ara Moldovei , realizand prima unire politica a celor trei tari romane. Intr-un document emis din Iasi, la 27 mai 1600, Mihai Viteazul se intitula Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al arii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei. i-a confectionat si o pecete cu stemele reunite ale celor trei tari. Urcat pe tronul arii Romanesti in 1593, luase si Transilvania in 1599 si Moldova in 1600. Sunt fapte istorice ce nu pot fi contestate. Disputate raman ratiunile pentru care le-a cucerit si daca urmarea sa realizeze un stat inchegat, ceea ce in mod evident nu a reusit in timpul foarte scurt cat a durat aceasta prima domnie a unui domn roman asupra celor trei state feudale in care au vietuit romanii. La 1 noiembrie 1599, la trei zile dupa batalia de la Selimbar, Mihai Viteazul intra triumfal in Alba Iulia, oras pe care il va transforma, dupa cucerirea Moldovei, in prima capitala a celor trei tari. Ulterior, asa cum aratam anterior,la 27 mai 1600, Mihai Viteazul emite un hrisov care atesta Unirea si se intituleaza voievod si domn a toata Tara Romaneasca si al Ardealului si al Tarii Moldovei .
De la 1600, nici un roman n-a mai putut gandi unirea fara uriasa lui personalitate, fara palosul sau securea lui ridicata spre cerul dreptatii, fara chipul lui de curata si desavarsita poezie , scria Nicolae Iorga. Raman insa unele intrebari cruciale legate de Unirea de la 1600. Doua dintre acestea au fost ridicate de istoricul Florin Constantiniu.
A actionat Mihai viteazul potrivit unui plan chibzuit dinainte, avand drept obiectiv aducerea sub autoritatea sa a celor trei tari romane? Si, indiferent de existenta unui astfel de plan, poate fi considerata cea dintai unire a romanilor din anul 1600 o manifestare a constiintei unitatii lor de neam? Odata cu generatia pasoptista si mai ales dupa ce s-a publicat monografia dedicata de Nicolae Balcescu viteazului domn unirea lui Mihai Viteazul a devenit simbolul aspiratiei romanilor de a trai intre granitele aceluiasi stat. Un simbol, cum spuneam, contestat. Contestatarii au afirmat ca doar ambitia personala l-a manat sa cucereasca Transilvania si Moldova. Sau ca a dorit sa le stapaneasca doar pentru ca astfel se indeplinea o necesitate de aparare, ca a fost o unitate pe temei de cruciada antiotomana. Daca Mihai Viteazul a fost primul care a realizat efemera unire, nu a fost primul care s-a gandit la ea. In tot secolul al XVI-lea, ideea interdependentei dintre cele trei provincii romanesti era un fapt stabilit. Mihai Viteazul relua o politica incercata si de Petru Rares, in prima jumatate a secolului al XVI-lea. i Mihai era pe deplin constient de aceasta interdependenta, dupa cum ii marturisea nuntiului apostolic Malaspina: Sunt asa de subordonate reciproc [ ara Romaneasca si Transilvania] si inlantuite laolalta, incat cazand una, cade si cealalta si pastrandu-se una, se pastreaza si cealalta. Iar in memoriul inaintat la 17 ianuarie 1601, din Viena, imparatului Rudolf al II-lea scria: Insa din ara Romaneasca si din Moldova, Ardealul se poate lua usor. Nici ideea ca ara Romaneasca, Moldova si Transilvania erau de fapt una nu era noua. Cu un secol inainte, in mesajul catre dogele Venetiei, din 8 mai 1477, tefan cel Mare foloseste de doua ori formula l altra Valachia pentru a desemna ara Romaneasca. i pentru straini acest lucru era o evidenta. Diplomatul dalmat Tranquillus Andronicus nota in 1528: In vremurile de demult, toti romanii (Valachi) traiau sub un singur principe .
Un alt carturar, Paolo Giovio afirma: Toata Valahia se divide in doua parti, formand doua state . tefan Brodarics, episcop de Sirmiu, preluand, probabil, pe pe cronicarul lui Matei Corvin, Antonio Bonfini, scria: Transilvania este cuprinsa intre cele doua Valahii: ara...
