S-a întâmplat în 29 iulie 1848
S-a intamplat in 29 iulie 1848: Guvernul Portii Otomane a recunoscut Locotenenta Domneasca a arii Romanesti drept legitima. Sub presiunea Rusiei si la interventia boierilor munteni va refuza confirmarea acestei recunoasteri. In 1843 s-a format o societate politica secreta, Dreptate-Fratie . Din ea faceau parte tinerii patrioti si progresisti, dintre care multi studiasera in strainatate, mai []The post S-a intamplat in 29 iulie 1848 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 29 iulie 1848 was first posted on iulie 29, 2020 at 12:22 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 29 iulie 1848: Guvernul Portii Otomane a recunoscut Locotenenta Domneasca a arii Romanesti drept legitima. Sub presiunea Rusiei si la interventia boierilor munteni va refuza confirmarea acestei recunoasteri. In 1843 s-a format o societate politica secreta, Dreptate-Fratie . Din ea faceau parte tinerii patrioti si progresisti, dintre care multi studiasera in strainatate, mai ales la Paris. In capitala Frantei izbucnise revolutia la inceputul anului 1848; conducatorii ei fagaduisera sprijin tinerilor munteni cand se vor ridica impotriva asupritorilor. Miscarea a izbucnit in Muntenia pe 9 iunie 1848 la Islaz, judetul Romanati, ale carui autoritati, militare si civile, erau de partea revolutionarilor. S-a citit Proclamatia de la Islaz care avea 22 de articole, alcatuita in ceea ce priveste fondul, de Nicolae Balcescu, iar sub raportul formei, adica al insufletirii, de Ioan Heliade Radulescu. In act se prevedeau ca revendicari esentiale: Independenta administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad si neamestec al niciunei puteri din afara in cele intru ale sale , egalitatea drepturilor politice , suprimarea rangurilor boieresti, improprietarirea taranilor, emancipatia manastirilor inchinate locurilor sfinte , desfiintarea robiei tiganilor. In acea zi, la Bucuresti, trei tineri trag cu pistolul asupra domnitorului Gheorghe Bibescu, acesta scapand insa doar cu spaima, epoletul oprind glontul. Pe 11 iunie, multimea, la semnalul dat de clopotul de la Mitropolie, incepe a se aduna. Apar steaguri, cocarde si esarfe tricolore. Palariile se impodobesc cu penaje tricolore. In aclamatii si urale toti se indreapta spre palat.
Bibescu stiind ca nu are sprijinul armatei in cursul diminetii toti ofiterii venisera la el aratand ca vor apara tara de dusmani, dar nu vor varsa sange de roman- iscaleste la ora 22 noua Constitutie(in fapt Proclamatia de la Islaz) si accepta formarea unui guvern provizoriu a carui lista ii e prezentata de revolutionari.
Dupa acest act, domnitorul abdica si se retrage in Transilvania.
Faptul e anuntat de guvern a doua zi.
Pe 12 iunie consulul tarist protesteaza fata de noua oranduire parasind Bucurestiul. Tara era condusa acum de un Guvern vremelnicesc , prezidat de mitropolitul Neofit avand ca membri dupa model revolutionar francez si secretari ai guvernului vremelnicesc , in persoana unor oameni ilustri precum: Heliade-Radulescu, Stefan Golescu, Christian Tell, Gh. Magheru, C.
A. Rosetti, N. Balcescu, A.
G. Golescu, Ion C. Bratianu, Ion Cimpineanu sau Cezar Bolliac. Pe 14 iunie guvernul revolutionar da primele decrete: infiintarea steagului national cu deviza dreptate fratie , se desfiinteaza rangurile civile(boieresti), singura deosebire fiind aceea a virtutilor si slujbelor pentru partie .
Se aboleste cenzura, orice roman avand dreptul a vorbi, a scrie si a tipari slobod asupra tuturor lucrurilor .
Se fondeaza garda nationala. Se interzice pedeapsa degradatoare cu bataia si pedeapsa cu moartea, care de atatia ani nu s-a simtit nevoie a intrebuinta in Tara Romaneasca Pe 16 iunie se elibereaza toti arestatii politici, iar pe 28 de desfiinteaza robia tiganilor. Cercurie conservatoare reactioneaza.
Pe 19 iunie sunt arestati Heliade-Radulescu, N. Golescu si Christian Tell.
Bucurestenii in frunte cu Ana Ipatescu, insufletiti de idealurile Revolutiei, ii salveaza cu pretul a opt morti si mai multi raniti. Peste noua zile fortele reactionare raspandesc zvonul ca armata tarista intrase in tara.
Guvernul se retrage la Targoviste pe 28 iunie.
Dorinta populara in favoarea revolutiei, aduce guvernul inapoi la Bucuresti.
Acum, guvernul era pus in fata problemei agrare. Nu se putea decide asupra procedeului exact de impropietarire a taranilor.
Se numeste o Comisie a propietatii cu 17 boieri si 17 tarani din fiecare judet. Discutiile sunt aprinse, dar dupa noua sedinte se ajunge la un compromis. Apoi, guvernul, tocmai cand problema parea rezolvata, decide ca situatia va fi reglementata de catre viitoarea Adunare obsteasca atat cu privire la suprafete, cat si modalitatea de despagubire a propietarilor. Solutia nu va mai avea timp sa fie gasita insa.
Rusia, dorind sa-si mentina protectoratul asupra Tarii Romanesti, cere Portii sa restabileasca ordinea . Este trimis Suleyman Pasa, cumnatul sultanului, ca sa se informeze la fata locului si sa ia masurile necesare. Primit calduros de guvern si populatie, Suleyman se multumeste sa numeasca in locul guvernului o locotenenta domneasca formata din Heliade-Radulescu, Nicolae Golescu si Christian Tell, oameni ai Revolutiei, un fapt acceptat de toata lumea. Reprezentantul turcesc cere unele modificari minore ale Constitutiei si ii sfatuieste pe revolutionari sa trimita o delegatie la Constantinopol pentru a obtine recunoasterea noului regim si a Constitutiei modificate.
Delegatia romana pleaca in capitala otomana. Aici gaseste insa un mediu ostil. Guvernul tarist, nemultumit de atitudinea pacifista a lui Suleyman, insista pe langa sultan si reusesete...
S-a intamplat in 29 iulie 1848 was first posted on iulie 29, 2020 at 12:22 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 29 iulie 1848: Guvernul Portii Otomane a recunoscut Locotenenta Domneasca a arii Romanesti drept legitima. Sub presiunea Rusiei si la interventia boierilor munteni va refuza confirmarea acestei recunoasteri. In 1843 s-a format o societate politica secreta, Dreptate-Fratie . Din ea faceau parte tinerii patrioti si progresisti, dintre care multi studiasera in strainatate, mai ales la Paris. In capitala Frantei izbucnise revolutia la inceputul anului 1848; conducatorii ei fagaduisera sprijin tinerilor munteni cand se vor ridica impotriva asupritorilor. Miscarea a izbucnit in Muntenia pe 9 iunie 1848 la Islaz, judetul Romanati, ale carui autoritati, militare si civile, erau de partea revolutionarilor. S-a citit Proclamatia de la Islaz care avea 22 de articole, alcatuita in ceea ce priveste fondul, de Nicolae Balcescu, iar sub raportul formei, adica al insufletirii, de Ioan Heliade Radulescu. In act se prevedeau ca revendicari esentiale: Independenta administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad si neamestec al niciunei puteri din afara in cele intru ale sale , egalitatea drepturilor politice , suprimarea rangurilor boieresti, improprietarirea taranilor, emancipatia manastirilor inchinate locurilor sfinte , desfiintarea robiei tiganilor. In acea zi, la Bucuresti, trei tineri trag cu pistolul asupra domnitorului Gheorghe Bibescu, acesta scapand insa doar cu spaima, epoletul oprind glontul. Pe 11 iunie, multimea, la semnalul dat de clopotul de la Mitropolie, incepe a se aduna. Apar steaguri, cocarde si esarfe tricolore. Palariile se impodobesc cu penaje tricolore. In aclamatii si urale toti se indreapta spre palat.
Bibescu stiind ca nu are sprijinul armatei in cursul diminetii toti ofiterii venisera la el aratand ca vor apara tara de dusmani, dar nu vor varsa sange de roman- iscaleste la ora 22 noua Constitutie(in fapt Proclamatia de la Islaz) si accepta formarea unui guvern provizoriu a carui lista ii e prezentata de revolutionari.
Dupa acest act, domnitorul abdica si se retrage in Transilvania.
Faptul e anuntat de guvern a doua zi.
Pe 12 iunie consulul tarist protesteaza fata de noua oranduire parasind Bucurestiul. Tara era condusa acum de un Guvern vremelnicesc , prezidat de mitropolitul Neofit avand ca membri dupa model revolutionar francez si secretari ai guvernului vremelnicesc , in persoana unor oameni ilustri precum: Heliade-Radulescu, Stefan Golescu, Christian Tell, Gh. Magheru, C.
A. Rosetti, N. Balcescu, A.
G. Golescu, Ion C. Bratianu, Ion Cimpineanu sau Cezar Bolliac. Pe 14 iunie guvernul revolutionar da primele decrete: infiintarea steagului national cu deviza dreptate fratie , se desfiinteaza rangurile civile(boieresti), singura deosebire fiind aceea a virtutilor si slujbelor pentru partie .
Se aboleste cenzura, orice roman avand dreptul a vorbi, a scrie si a tipari slobod asupra tuturor lucrurilor .
Se fondeaza garda nationala. Se interzice pedeapsa degradatoare cu bataia si pedeapsa cu moartea, care de atatia ani nu s-a simtit nevoie a intrebuinta in Tara Romaneasca Pe 16 iunie se elibereaza toti arestatii politici, iar pe 28 de desfiinteaza robia tiganilor. Cercurie conservatoare reactioneaza.
Pe 19 iunie sunt arestati Heliade-Radulescu, N. Golescu si Christian Tell.
Bucurestenii in frunte cu Ana Ipatescu, insufletiti de idealurile Revolutiei, ii salveaza cu pretul a opt morti si mai multi raniti. Peste noua zile fortele reactionare raspandesc zvonul ca armata tarista intrase in tara.
Guvernul se retrage la Targoviste pe 28 iunie.
Dorinta populara in favoarea revolutiei, aduce guvernul inapoi la Bucuresti.
Acum, guvernul era pus in fata problemei agrare. Nu se putea decide asupra procedeului exact de impropietarire a taranilor.
Se numeste o Comisie a propietatii cu 17 boieri si 17 tarani din fiecare judet. Discutiile sunt aprinse, dar dupa noua sedinte se ajunge la un compromis. Apoi, guvernul, tocmai cand problema parea rezolvata, decide ca situatia va fi reglementata de catre viitoarea Adunare obsteasca atat cu privire la suprafete, cat si modalitatea de despagubire a propietarilor. Solutia nu va mai avea timp sa fie gasita insa.
Rusia, dorind sa-si mentina protectoratul asupra Tarii Romanesti, cere Portii sa restabileasca ordinea . Este trimis Suleyman Pasa, cumnatul sultanului, ca sa se informeze la fata locului si sa ia masurile necesare. Primit calduros de guvern si populatie, Suleyman se multumeste sa numeasca in locul guvernului o locotenenta domneasca formata din Heliade-Radulescu, Nicolae Golescu si Christian Tell, oameni ai Revolutiei, un fapt acceptat de toata lumea. Reprezentantul turcesc cere unele modificari minore ale Constitutiei si ii sfatuieste pe revolutionari sa trimita o delegatie la Constantinopol pentru a obtine recunoasterea noului regim si a Constitutiei modificate.
Delegatia romana pleaca in capitala otomana. Aici gaseste insa un mediu ostil. Guvernul tarist, nemultumit de atitudinea pacifista a lui Suleyman, insista pe langa sultan si reusesete...
