S-a întâmplat în 2 septembrie 1848
S-a intamplat in 2 septembrie 1848: A treia Adunare nationala de la Blaj (cu zeci de mii de participanti) declara ca nu recunoaste uniunea Transilvaniei cu Ungaria si reafirma revendicarile taranimii iobage. Se formeaza oastea populara sub conducerea lui Avram Iancu. In perioada 2/14 13/25 septembrie 1848 a avut loc, la Blaj, cea []The post S-a intamplat in 2 septembrie 1848 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 2 septembrie 1848 was first posted on septembrie 2, 2020 at 2:58 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 2 septembrie 1848: A treia Adunare nationala de la Blaj (cu zeci de mii de participanti) declara ca nu recunoaste uniunea Transilvaniei cu Ungaria si reafirma revendicarile taranimii iobage. Se formeaza oastea populara sub conducerea lui Avram Iancu. In perioada 2/14 13/25 septembrie 1848 a avut loc, la Blaj, cea de-a treia adunare nationala, la care taranii romani au venit in numar de aproximativ 60.000, inarmati cu lanci si furci.
Convocarea unei noi adunari nationale a fost determinata de o serie de factori, precum evenimentele din cursul verii, rezistenta taraneasca, pozitia antiunionista a regimentelor romanesti de granita, constituirea celor trei nuclee revolutionare, si anume: in nord, in jurul regimentului de la Nasaud; in sud, cu centrul la Sibiu si Orlat, si, respectiv, in vest, in zona Muntilor Apuseni, sub conducerea lui Avram Iancu, care au impiedicat de facto uniunea Transilvaniei cu Ungaria. La toate acestea s-au adaugat recrutarile pentru armata ungara, care s-au lovit de nesupunerea comunitatilor romanesti, soldate cu arestari, in urma expeditiilor militare si chiar, in multe cazuri, cu condamnari la moarte. Totodata, pe fundalul trecerii la conflict armat intre guvernul revolutionar ungar si Austria constitutionala s-a pus problema organizarii miscarii revolutionare romanesti, ca si a reevaluarii programului national. Astfel, locuitorii refugiati pe teritoriul regimentelor de granita s-au inarmat, pornind spre Blaj. La scurta vreme li s-au alaturat zeci de mii de tarani. Organizatorii si conducatorii multimilor de tarani au fost Axente Sever, Iovian Brad si Avram Iancu. George Baritiu a surprins starea de spirit a zecilor de mii de participanti in urmatorii termeni: de ar fi cutezat atunci vreun carturar roman sa zica poporului roman: stati, mai asteptati, cereti mai intai de la gubern comisiune si satisfactiune pentru sangele varsat, cred ca unul ca acela ar fi iesit din adunare cum n-ar fi stiut sau poate nici n-ar mai fi iesit viu de acolo , consemneaza volumul amintit. La 7/19 septembrie 1848, comisarului regal maghiar pentru Transilvania, baronul Vay, i s-a adresat o petitie in care se exprima cu hotarare cererea romanilor credinciosi juramantului de la Blaj, de a se inceta executiile militare si recrutarile, de a fi eliberati cei arestati. De asemenea, au fost adunate mii de cereri ale locuitorilor satelor, in care erau denuntate executiile si recrutarile fortate, imediat dupa ce au ajuns la Blaj, in perioada 13/25 si 16/28 septembrie, Simion Barnutiu, August Treboniu Laurian si Alexandru Papiu-Ilarian. Paralel, s-a desfasurat instruirea si organizarea militara a taranilor, intre acestia remarcandu-se cei 6.000 de moti condusi de Avram Iancu. In cadrul Adunarii s-a rediscutat programul din mai, caruia i s-au adaugat mai multe cereri. S-a protestat, din nou, impotriva uniunii Transilvaniei la Ungaria, iar hotararea adunarii a fost insotita si de precizarea unor modalitati prin care romanii vedeau posibila convietuirea cu celelalte nationalitati. Intre propuneri s-au aflat: redeschiderea Dietei Transilvaniei, din care sa faca parte romani, germani si unguri, alesi dupa proportiunea sufletelor dintre numitele natiuni spre a se intelege mai departe despre starea viitoare a tarii ; formarea unui guvern provizoriu alcatuit din reprezentanti ai celor trei nationalitati, proportional cu numarul lor etc. Adunarea a mai cerut desfiintarea robotelor, a executiilor militare. De...
S-a intamplat in 2 septembrie 1848 was first posted on septembrie 2, 2020 at 2:58 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 2 septembrie 1848: A treia Adunare nationala de la Blaj (cu zeci de mii de participanti) declara ca nu recunoaste uniunea Transilvaniei cu Ungaria si reafirma revendicarile taranimii iobage. Se formeaza oastea populara sub conducerea lui Avram Iancu. In perioada 2/14 13/25 septembrie 1848 a avut loc, la Blaj, cea de-a treia adunare nationala, la care taranii romani au venit in numar de aproximativ 60.000, inarmati cu lanci si furci.
Convocarea unei noi adunari nationale a fost determinata de o serie de factori, precum evenimentele din cursul verii, rezistenta taraneasca, pozitia antiunionista a regimentelor romanesti de granita, constituirea celor trei nuclee revolutionare, si anume: in nord, in jurul regimentului de la Nasaud; in sud, cu centrul la Sibiu si Orlat, si, respectiv, in vest, in zona Muntilor Apuseni, sub conducerea lui Avram Iancu, care au impiedicat de facto uniunea Transilvaniei cu Ungaria. La toate acestea s-au adaugat recrutarile pentru armata ungara, care s-au lovit de nesupunerea comunitatilor romanesti, soldate cu arestari, in urma expeditiilor militare si chiar, in multe cazuri, cu condamnari la moarte. Totodata, pe fundalul trecerii la conflict armat intre guvernul revolutionar ungar si Austria constitutionala s-a pus problema organizarii miscarii revolutionare romanesti, ca si a reevaluarii programului national. Astfel, locuitorii refugiati pe teritoriul regimentelor de granita s-au inarmat, pornind spre Blaj. La scurta vreme li s-au alaturat zeci de mii de tarani. Organizatorii si conducatorii multimilor de tarani au fost Axente Sever, Iovian Brad si Avram Iancu. George Baritiu a surprins starea de spirit a zecilor de mii de participanti in urmatorii termeni: de ar fi cutezat atunci vreun carturar roman sa zica poporului roman: stati, mai asteptati, cereti mai intai de la gubern comisiune si satisfactiune pentru sangele varsat, cred ca unul ca acela ar fi iesit din adunare cum n-ar fi stiut sau poate nici n-ar mai fi iesit viu de acolo , consemneaza volumul amintit. La 7/19 septembrie 1848, comisarului regal maghiar pentru Transilvania, baronul Vay, i s-a adresat o petitie in care se exprima cu hotarare cererea romanilor credinciosi juramantului de la Blaj, de a se inceta executiile militare si recrutarile, de a fi eliberati cei arestati. De asemenea, au fost adunate mii de cereri ale locuitorilor satelor, in care erau denuntate executiile si recrutarile fortate, imediat dupa ce au ajuns la Blaj, in perioada 13/25 si 16/28 septembrie, Simion Barnutiu, August Treboniu Laurian si Alexandru Papiu-Ilarian. Paralel, s-a desfasurat instruirea si organizarea militara a taranilor, intre acestia remarcandu-se cei 6.000 de moti condusi de Avram Iancu. In cadrul Adunarii s-a rediscutat programul din mai, caruia i s-au adaugat mai multe cereri. S-a protestat, din nou, impotriva uniunii Transilvaniei la Ungaria, iar hotararea adunarii a fost insotita si de precizarea unor modalitati prin care romanii vedeau posibila convietuirea cu celelalte nationalitati. Intre propuneri s-au aflat: redeschiderea Dietei Transilvaniei, din care sa faca parte romani, germani si unguri, alesi dupa proportiunea sufletelor dintre numitele natiuni spre a se intelege mai departe despre starea viitoare a tarii ; formarea unui guvern provizoriu alcatuit din reprezentanti ai celor trei nationalitati, proportional cu numarul lor etc. Adunarea a mai cerut desfiintarea robotelor, a executiilor militare. De...
