S-a întâmplat în 12 septembrie 490 î.Hr.
S-a intamplat in 12 septembrie 490 i.
Hr.: Victoria grecilor asupra persilor in batalia de la Marathon. In anul 490 i.
Hr., Imperiul Persan se afla in plinatatea fortei sale. Acest imperiu, care la apogeul puterii sale se intindea pe circa opt milioane de kilometri patrati cuprinzand zone in care astazi se afla Iranul, Afganistanul, Irakul, []The post S-a intamplat in 12 septembrie 490 i.
Hr. appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 12 septembrie 490 i.
Hr. was first posted on septembrie 12, 2020 at 12:07 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 12 septembrie 490 i.
Hr.: Victoria grecilor asupra persilor in batalia de la Marathon. In anul 490 i.
Hr., Imperiul Persan se afla in plinatatea fortei sale. Acest imperiu, care la apogeul puterii sale se intindea pe circa opt milioane de kilometri patrati cuprinzand zone in care astazi se afla Iranul, Afganistanul, Irakul, Siria, Egiptul, Israelul, Libanul, Ciprul, ba chiar si portiuni in care in zilele noastre se afla Romania, Bulgaria, Arabia Saudita nu putea ramane indiferent la bogata Grecie. Astfel, intre persi si greci s-au purtat o serie de razboaie, acestea fiind cunoscute sub numele de Razboaiele Medice.
Batalia de la Maraton este prima infrangere clara a persilor, care in acele vremuri aveau o armata considerata invincibila. Cu atat mai impresionant este acest razboi, cu cat a fost rodul unei strategii noi, aceea a confruntarii in camp deschis, lucru de neconceput pana atunci pentru greci, care din pricina efectivelor mai mici preferau zonele greu accesibile, tactica asemanatoare celei folosite de domnitorii nostri in luptele cu trupele otomane.
Herodot dateaza evenimentele despre care a scris in Istoriile sale conform unui calendar lunisolar; dar fiecare oras-stat (polis) din vremea sa utiliza o alta varianta. Prin calcule astronomice se poate obtine o data corelata cu calendarul iulian astfel, Philipp August B ckh (in 1855) a concluzionat ca batalia de la Maraton a avut loc pe 12 septembrie 490 i.
Hr., conform calendarului iulian.
Aceasta data este in general acceptata de catre istorici. Exista insa si opinii diferite: daca se ia in considerare faptul ca spartanii nu au participat la lupta datorita motivelor religioase (ei nu s-au pus in miscare inainte de a fi luna noua, adica la sase zile dupa terminarea bataliei), iar calendarul lor era decalat cu o luna fata de cel atenian, ar rezulta ca batalia a avut loc pe 12 august 490 i.
Hr.
Schimbarea indrazneata a planului militar al grecilor s-a datorat unuia dintre strategii Atenei, Miltiades cel Tanar. Anual, erau alesi zece strategi pentru armata Atenei, iar Miltiades cel Tanar a reusit sa-l convinga pe comandantul armatelor ateniene, Callimachus, sa schimbe tactica de lupta de atunci, adica sa renunte la apararea indarjita de dupa zidurile cetatilor si la ambuscade si sa adopte o tactica a atacului in camp deschis, timp in care persanii erau inca ocupati cu descarcarea corabiilor.
Miltiades cel Tanar il insotise pe Darius I in timpul expeditiei persane impotriva scitilor, din anul 514 i.
Hr., si cunostea bine felul de a lupta si mentalitatea persilor, asa incat era in masura sa evalueze sansele unei asemenea schimbari de viziune asupra luptei. Pe de alta parte, persii nu si-au pus problema ca pot fi atacati, fiind convinsi ca atenienii se vor multimi doar cu o aparare indarjita. Insa au fost prea siguri pe ei, iar asta i-a costat una dintre cele mai grele infrangeri din istoria lor ca imperiu.
Predecesorul lui Darius I, Cyrus, cucerise in anul 546 i.
Hr., printre alte provincii din Asia Mica, si Regatul Lydiei (regiune care se afla acum in Anatolia), de care depindeau coloniile grecesti din Ionia. Nemultumirile impotriva persilor s-au agravat, dupa ce Darius a instituit tributii anuale fixe, in locul contributiilor neregulate care functionau pana atunci. Dupa ce o revolta a fost inabusita, in anul 499 i.
Hr., persii au vrut sa pedepseasca orasele-stat (polisuri) Atena si Eretria, care venisera in ajutorul ionienilor.
Pe parcursul anului 491 i.
Hr., persii s-au pregatit pentru razboi, atat din punct de vedere militar, cat si printr-o ofensiva diplomatica, trimitand ambasadori in principalele orase-stat, cu cerinta de a li se oferi pamant si apa , gest simbolic atat de cunoscut si noua. Atena si Sparta au refuzat, iar potrivit istoricului Herodot, Sparta i-a si ucis pe solii lui Darius I.
O armata persana s-a pus in miscare, atat pe apa, cat si pe uscat, condusa de Datis si de nepotul lui Darius, Artaphernes. La finalul lunii august, o flota de aproximativ 600 de nave a ajuns in golful de la Maraton, aflat la numai 42 de kilometri de Atena. Chiar daca marimea exacta a armatei persane este o necunoscuta, cifrele variind foarte mult de la sute de mii, cat apreciau in scrierile lor Plutarh si Pausanias, la zeci de mii este cert ca aceste efective erau cu mult mai mari decat cele ale grecilor.
Asa incat propunerea lui Miltiades cel Tanar, de a-i ataca ei pe...
Hr.: Victoria grecilor asupra persilor in batalia de la Marathon. In anul 490 i.
Hr., Imperiul Persan se afla in plinatatea fortei sale. Acest imperiu, care la apogeul puterii sale se intindea pe circa opt milioane de kilometri patrati cuprinzand zone in care astazi se afla Iranul, Afganistanul, Irakul, []The post S-a intamplat in 12 septembrie 490 i.
Hr. appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 12 septembrie 490 i.
Hr. was first posted on septembrie 12, 2020 at 12:07 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 12 septembrie 490 i.
Hr.: Victoria grecilor asupra persilor in batalia de la Marathon. In anul 490 i.
Hr., Imperiul Persan se afla in plinatatea fortei sale. Acest imperiu, care la apogeul puterii sale se intindea pe circa opt milioane de kilometri patrati cuprinzand zone in care astazi se afla Iranul, Afganistanul, Irakul, Siria, Egiptul, Israelul, Libanul, Ciprul, ba chiar si portiuni in care in zilele noastre se afla Romania, Bulgaria, Arabia Saudita nu putea ramane indiferent la bogata Grecie. Astfel, intre persi si greci s-au purtat o serie de razboaie, acestea fiind cunoscute sub numele de Razboaiele Medice.
Batalia de la Maraton este prima infrangere clara a persilor, care in acele vremuri aveau o armata considerata invincibila. Cu atat mai impresionant este acest razboi, cu cat a fost rodul unei strategii noi, aceea a confruntarii in camp deschis, lucru de neconceput pana atunci pentru greci, care din pricina efectivelor mai mici preferau zonele greu accesibile, tactica asemanatoare celei folosite de domnitorii nostri in luptele cu trupele otomane.
Herodot dateaza evenimentele despre care a scris in Istoriile sale conform unui calendar lunisolar; dar fiecare oras-stat (polis) din vremea sa utiliza o alta varianta. Prin calcule astronomice se poate obtine o data corelata cu calendarul iulian astfel, Philipp August B ckh (in 1855) a concluzionat ca batalia de la Maraton a avut loc pe 12 septembrie 490 i.
Hr., conform calendarului iulian.
Aceasta data este in general acceptata de catre istorici. Exista insa si opinii diferite: daca se ia in considerare faptul ca spartanii nu au participat la lupta datorita motivelor religioase (ei nu s-au pus in miscare inainte de a fi luna noua, adica la sase zile dupa terminarea bataliei), iar calendarul lor era decalat cu o luna fata de cel atenian, ar rezulta ca batalia a avut loc pe 12 august 490 i.
Hr.
Schimbarea indrazneata a planului militar al grecilor s-a datorat unuia dintre strategii Atenei, Miltiades cel Tanar. Anual, erau alesi zece strategi pentru armata Atenei, iar Miltiades cel Tanar a reusit sa-l convinga pe comandantul armatelor ateniene, Callimachus, sa schimbe tactica de lupta de atunci, adica sa renunte la apararea indarjita de dupa zidurile cetatilor si la ambuscade si sa adopte o tactica a atacului in camp deschis, timp in care persanii erau inca ocupati cu descarcarea corabiilor.
Miltiades cel Tanar il insotise pe Darius I in timpul expeditiei persane impotriva scitilor, din anul 514 i.
Hr., si cunostea bine felul de a lupta si mentalitatea persilor, asa incat era in masura sa evalueze sansele unei asemenea schimbari de viziune asupra luptei. Pe de alta parte, persii nu si-au pus problema ca pot fi atacati, fiind convinsi ca atenienii se vor multimi doar cu o aparare indarjita. Insa au fost prea siguri pe ei, iar asta i-a costat una dintre cele mai grele infrangeri din istoria lor ca imperiu.
Predecesorul lui Darius I, Cyrus, cucerise in anul 546 i.
Hr., printre alte provincii din Asia Mica, si Regatul Lydiei (regiune care se afla acum in Anatolia), de care depindeau coloniile grecesti din Ionia. Nemultumirile impotriva persilor s-au agravat, dupa ce Darius a instituit tributii anuale fixe, in locul contributiilor neregulate care functionau pana atunci. Dupa ce o revolta a fost inabusita, in anul 499 i.
Hr., persii au vrut sa pedepseasca orasele-stat (polisuri) Atena si Eretria, care venisera in ajutorul ionienilor.
Pe parcursul anului 491 i.
Hr., persii s-au pregatit pentru razboi, atat din punct de vedere militar, cat si printr-o ofensiva diplomatica, trimitand ambasadori in principalele orase-stat, cu cerinta de a li se oferi pamant si apa , gest simbolic atat de cunoscut si noua. Atena si Sparta au refuzat, iar potrivit istoricului Herodot, Sparta i-a si ucis pe solii lui Darius I.
O armata persana s-a pus in miscare, atat pe apa, cat si pe uscat, condusa de Datis si de nepotul lui Darius, Artaphernes. La finalul lunii august, o flota de aproximativ 600 de nave a ajuns in golful de la Maraton, aflat la numai 42 de kilometri de Atena. Chiar daca marimea exacta a armatei persane este o necunoscuta, cifrele variind foarte mult de la sute de mii, cat apreciau in scrierile lor Plutarh si Pausanias, la zeci de mii este cert ca aceste efective erau cu mult mai mari decat cele ale grecilor.
Asa incat propunerea lui Miltiades cel Tanar, de a-i ataca ei pe...
