S-a intamplat la 30 octombrie 1724: S-a incheiat zidirea bisericii Stravopoleos din Bucuresti, una din marile realizari arhitecturale ale stilului brancovenesc. Istoria bisericii incepe in timpul celei de-a doua domnii in ara Romaneasca a lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730), la 6 aprilie 1722, cand arhimandritul Ioanichie, de la Manstirea Gura (Epir), cumpara de la jupaneasa Despa []The post S-a intamplat la 30 octombrie 1724 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat la 30 octombrie 1724 was first posted on octombrie 30, 2020 at 7:24 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat la 30 octombrie 1724: S-a incheiat zidirea bisericii Stravopoleos din Bucuresti, una din marile realizari arhitecturale ale stilului brancovenesc. Istoria bisericii incepe in timpul celei de-a doua domnii in ara Romaneasca a lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730), la 6 aprilie 1722, cand arhimandritul Ioanichie, de la Manstirea Gura (Epir), cumpara de la jupaneasa Despa locul pe care avea sa-si zideasca hanul si biserica, peste drum de biserica Ghiormei Banul. Doi ani mai tarziu, pe 1 iunie, serdarul Grigorascu Greceanu ii vinde lui Ioanichie un stanjen de loc , pentru a avea suficient spatiu si pentru construirea altarului.

La 30 octombrie 1724 se definitiveaza constructia bisericii, fapt atestat de o pisanie in limbile greaca si romana.

Pe 9 iulie 1725, fata Logofatului Radu Greceanu, Maria, doneaza manastirii un loc pentru a fi construite o clopotnita si o pivnita. Existenta bisericii era sustinuta economic din veniturile de la han, o situatie frecvent intalnita in acele vremuri. Astfel Manastirile Coltea, Paraclisul Sfanta Ecaterina, Manastirea Mihai Voda, Sfantul Spiridon, Biserica lui Ghiorma Banul numita si a Grecilor, Biserica Sarindar si Biserica Zlatari au avut hanuri mari in Bucuresti.

In anul 1726, Ioanichie devine Mitropolit al Stavropolei, din porunca Patriarhului Ieremia, tot atunci manastirea pe care a construit-o a fiind numita Stavropoleos dupa numele vechii mitropolii. Pe 18 noiembrie 1729, Ioanichie dobandeste de la Serdarul Grigorascu Greceanu, o noua portiune de teren pentru marirea altarului bisericii.

La 7 februarie 1742, Ioanichie trece la cele vesnice, la varsta de 61 de ani, fiind inmormantat in biserica sa. Partenie (1742-1749), al doilea egumen al Manastirii Stavropoleos, se va dovedi risipitor cu averile manastirii, fiind alungat dupa numai 7 ani, in locul lui fiind numit egumen Matei Ierapoleos, de la biserica Ghiormei Banul.

In anul 1802 dupa marele cutremur Biserica sufera o deteriorare majora, iar un an mai tarziu intra in reparatii.

In ianuarie 1838, lacasul este avariat grav de un alt cutremur, nefiind gasite apoi fonduri pentru repararea stricaciunilor. Starea de degradare urma sa dureze aproape 70 de ani pana aproape de stadiul de ruina. In anul 1841 turla bisericii a fost dealtfel daramata, pentru a fi inlaturat riscul de prabusire necontrolata. In august 1904, arhitectul Ion Mincu incepe lucrarile de restaurare dupa planuri ce datau inca din anul 1897 , iar dupa patru ani prezinta autoritatilor planurile pentru ridicarea, alaturi de biserica, a cladirii ce amintea de vechiul han disparut...