S-a întâmplat în 15 februarie 1564
S-a intamplat in 15 februarie 1564: S-a nascut Galileo Galilei, matematician, astronom si fizician renascentist italian; intemeietorul mecanicii clasice si al metodei experimentale in stiinta; in 1609 a construit o luneta cu care a descoperit muntii de pe Luna, natura stelara a Caii Lactee, patru sateliti ai lui Jupiter, petele solare (m. 1642). []The post S-a intamplat in 15 februarie 1564 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 15 februarie 1564 was first posted on februarie 15, 2021 at 12:00 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 15 februarie 1564: S-a nascut Galileo Galilei, matematician, astronom si fizician renascentist italian; intemeietorul mecanicii clasice si al metodei experimentale in stiinta; in 1609 a construit o luneta cu care a descoperit muntii de pe Luna, natura stelara a Caii Lactee, patru sateliti ai lui Jupiter, petele solare (m. 1642). Galileo Galilei s-a nascut la Pisa, in Italia, in familia unui muzician relativ cunoscut si receptiv la ideile timpului. Tatal sau a facut tot posibilul ca Galileo sa primeasca o educatie aleasa, fara sa fie indoctrinat cu invataturile bisericii.
Pe vremea aceea, scolile erau mai ales pe langa manastiri. Astfel ca nu este de mirare ca la varsta de 10 ani Galileo a ajuns elev la manastirea Vallombrosa. A fost un elev atat de constiincios si devotat manastirii, incat la varsta de 14 ani tatal sau l-a luat de acolo, de teama ca fiul sau sa nu isi doreasca apoi sa devina calugar.
Pentru urmatorii cativa ani, Galilei a studiat cu profesori privati la Florenta, orasul mai mare de langa Pisa. Ulterior, Galilei s-a intors in orasul sau natal pentru a studia medicina la Universitatea de acolo.
Toti acesti pasi au fost nu doar ghidati, dar si finantati de tatal sau. Aici, la Universitate, a inceput sa studieze ceea ce se stia atunci despre natura. Studentilor le erau predate mai ales invataturile lui Aristotel despre cum functioneaza lumea, invataturi vechi de aproximativ 1700 de ani, dar care erau inca litera de lege, care erau predate din generatie in generatie, fara ca nimeni sa le testeze validitatea in mod experimental. Galilei le punea sub semnul intrebarii si punea intrebari dificile profesorilor lui. Atat de indaratnic devenise tanarul Galileo, incat inteleptul sau tata si-a dat seama ca nu este potrivit pentru a fi medic.
Astfel ca i-a angajat din nou un profesor privat, de data aceasta la matematica. Profesorul era nimeni altul decat cel mai mare profesor de matematica de la curtea regelui din Florenta, Ostilio Ricci. Datorita lui, Galileo Galilei a aflat de realizarile monumentale din matematica in Grecia Antica.
A descoperit lucrarile lui Arhimede, care a fost cel mai mare fizician al Antichitatii, adica primul care a incercat in mod sistematic sa aplice matematica la intelegerea naturii. Prin Arhimede, Galileo Galilei a inceput sa studieze natura in mod experimental, ceea ce nimeni nu mai realizase de la Arhimede incoace. A inceput apoi sa predea matematica, mai intai ca profesor privat, iar din 1589 ca profesor la Universitatea din Pisa. Din predatul matematicii si-a castigat existenta intreaga viata, iar in timpul liber se ocupa cu cercetarile sale stiintifice. In 1602 a inceput experimente serioase pe tema pendulelor, Galileo Galilei nu era de acord cu ideea lui Aristotel conform careia copurile mai grele cad cu o viteza mai mare decat corpurile mai usoare.
Mai tarziu a dorit sa efectueze el insusi un experiment pe care sa il poata controla si pe care sa il poata repeta. Galilei a realizat celebrul experiment din turnul inclinat din Pisa, de unde a lasat sa cada doua obiecte metalice, cu mase mult diferite. In ciuda prezicerilor lui Aristotel cum ca cel mai greu corp va ajunge pe sol primul, ambele corpuri au cazut simultan. Galileo Galilei a introdus in stiinta in general si in fizica in particular metoda de a testa experimental o ipoteza teoretica, iar un astfel de experiment, de a lasa sa cada doua obiecte, unul greu si unul usor, din turnul inclinat din Pisa, permitea testarea ipotezei aristoteliene conform careia cel greu va ajunge primul pe sol. Rezultatul: Aristotel se inselase; cele doua corpuri ajung pe pamant in acelasi timp.
Atat de adanc inradacinata era aceasta conceptie (ca starea naturala este repausul), incat a fost nevoie de un om ca Galileo care sa inteleaga ca dimpotriva, starea naturala este cea de miscare. Cu alte cuvinte, Galileo si-a dat seama ca nu trebuie depusa o forta pentru ca un corp sa se miste, ci dimpotriva, trebuie depusa o forta pentru a opri un corp din miscare, adica forta de frecare. Pentru a ajunge la aceste idei, Galilei a realizat multe experimente in care a studiat caderea corpurilor pe un plan inclinat. In prezent, aceasta lege poarta numele de legea inertiei si a fost formulata in mod riguros de Isaac Newton in 1687: un corp isi continua starea de miscare sau de repaus atat timp cat nici o forta nu actioneaza asupra lui.
Dar legea in sine a fost descoperita de Galileo, in modul descris mai sus. Nu e de mirare ca insusi Newton a recunoscut ca daca el a ajuns atat de sus este pentru ca s-a inaltat pe umerii unor giganti .
Mai mult, Galilei a si facut experimente precise despre distantele parcurse de corpurile in cadere libera. Galileo Galilei a masurat pozitia corpurilor in functie de timp, pentru prima data in istoria umanitatii.
Cu ajutorul matematicii, Galilei a determinat faptul ca toate corpurile aflate in cadere libera cad cu aceeasi acceleratie. A si calculat valoarea acestei acceleratii ca fiind 9,8 metri pe secunda. Primele studii despre caderea corpurilor au fost publicate in 1590 intr-o colectie de eseuri denumita De motu (Despre miscare ), iar in 1600 in cartea Le meccaniche (Mecanica ).
Aceasta este poate cea mai mare contributie stiintifica a lui Galileo Galilei. A descoperit legea inertiei si ca miscarea corpurilor in cadere libera este cea accelerata cu acceleratie constanta. Vorbim de contributii extrem de importante, care i-au permis apoi lui Newton sa creeze legile sale ale mecanicii. In 1591 tatal lui Galileo Galilei a murit.
In 1592, Galileo Galilei a primit o oferta mult mai banoasa de profesor universitar la Universitatea din Padova si a acceptat-o fara retineri.
Aici, in Padova, Galileo Galilei a cunoscut-o pe Marina Gamba, cu care a avut trei copii, dar cu care nu s-a casatorit niciodata. Copiii i s-au nascut in 1600, 1601 si 1606.
Aici, la Universitatea din Padova, Galileo Galilei a perfectionat legile pendulului si legile caderii corpurilor. Galileo Galiei a predat la Universitatea din Padova pana in 1610, cand a fost invitat sa devina matematician regal la curtea regelui din Florenta. In ultimul sau an la Padova a realizat inca o mare descoperire stiintifica, una care a pus bazele astronomiei moderne In vara anului 1609 Galileo Galilei era in vizita la Venetia.
Cum Venetia era un oras port foarte activ, Galilei putea primi foarte multe vesti inainte ca acestea sa ajunga in alte locuri. Una dintre aceste vesti a fost faptul ca un mester olandez intr-ale lentilelor reusise sa realizeze un dispozitiv cu care puteai privi lucruri de la distanta, pe care sa le vezi ca si cum erau aproape.
De indata ce a aflat de descoperire, Galileo Galilei nu a mai avut liniste. A studiat problema si dupa 24 de ore de munca intensa a construit un astfel de ochean, care marea de trei ori. L-a perfectionat ulterior pana cand a ajuns la un nou dispozitiv, unul care marea de 10 ori. Galileo a facut o demonstratie pentru oficialitatile din Venetia la 25 august 1609. ocul a fost pozitiv si puternic. Meritele lui Galilei au fost brusc recunoscute, salariul de la Universitate i-a fost marit, iar comercianti de pe navele maritime au inceput sa ii cumpere inventia, tocmai pentru ca le era utila pe mare.
Galilei a perfectionat luneta si in continuare, ajungand la aparate care puteau mari de 30 de ori. Galilei a facut mai apoi inca un pas imens pentru umanitate.
A indreptat aceasta noua unealta, pe care singur a construit-o, spre cer. A privit spre Soare, a privit spre Luna, a privit spre planetele cunoscute din antichitate (Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn) si a privit spre stele Mai intai, Galilei a privit spre Luna.
Se credea pana atunci ca ea prezinta o suprafata neteda.
Galileo a observat insa pe Luna forme de relief, cum ar fi muntii si...
S-a intamplat in 15 februarie 1564 was first posted on februarie 15, 2021 at 12:00 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 15 februarie 1564: S-a nascut Galileo Galilei, matematician, astronom si fizician renascentist italian; intemeietorul mecanicii clasice si al metodei experimentale in stiinta; in 1609 a construit o luneta cu care a descoperit muntii de pe Luna, natura stelara a Caii Lactee, patru sateliti ai lui Jupiter, petele solare (m. 1642). Galileo Galilei s-a nascut la Pisa, in Italia, in familia unui muzician relativ cunoscut si receptiv la ideile timpului. Tatal sau a facut tot posibilul ca Galileo sa primeasca o educatie aleasa, fara sa fie indoctrinat cu invataturile bisericii.
Pe vremea aceea, scolile erau mai ales pe langa manastiri. Astfel ca nu este de mirare ca la varsta de 10 ani Galileo a ajuns elev la manastirea Vallombrosa. A fost un elev atat de constiincios si devotat manastirii, incat la varsta de 14 ani tatal sau l-a luat de acolo, de teama ca fiul sau sa nu isi doreasca apoi sa devina calugar.
Pentru urmatorii cativa ani, Galilei a studiat cu profesori privati la Florenta, orasul mai mare de langa Pisa. Ulterior, Galilei s-a intors in orasul sau natal pentru a studia medicina la Universitatea de acolo.
Toti acesti pasi au fost nu doar ghidati, dar si finantati de tatal sau. Aici, la Universitate, a inceput sa studieze ceea ce se stia atunci despre natura. Studentilor le erau predate mai ales invataturile lui Aristotel despre cum functioneaza lumea, invataturi vechi de aproximativ 1700 de ani, dar care erau inca litera de lege, care erau predate din generatie in generatie, fara ca nimeni sa le testeze validitatea in mod experimental. Galilei le punea sub semnul intrebarii si punea intrebari dificile profesorilor lui. Atat de indaratnic devenise tanarul Galileo, incat inteleptul sau tata si-a dat seama ca nu este potrivit pentru a fi medic.
Astfel ca i-a angajat din nou un profesor privat, de data aceasta la matematica. Profesorul era nimeni altul decat cel mai mare profesor de matematica de la curtea regelui din Florenta, Ostilio Ricci. Datorita lui, Galileo Galilei a aflat de realizarile monumentale din matematica in Grecia Antica.
A descoperit lucrarile lui Arhimede, care a fost cel mai mare fizician al Antichitatii, adica primul care a incercat in mod sistematic sa aplice matematica la intelegerea naturii. Prin Arhimede, Galileo Galilei a inceput sa studieze natura in mod experimental, ceea ce nimeni nu mai realizase de la Arhimede incoace. A inceput apoi sa predea matematica, mai intai ca profesor privat, iar din 1589 ca profesor la Universitatea din Pisa. Din predatul matematicii si-a castigat existenta intreaga viata, iar in timpul liber se ocupa cu cercetarile sale stiintifice. In 1602 a inceput experimente serioase pe tema pendulelor, Galileo Galilei nu era de acord cu ideea lui Aristotel conform careia copurile mai grele cad cu o viteza mai mare decat corpurile mai usoare.
Mai tarziu a dorit sa efectueze el insusi un experiment pe care sa il poata controla si pe care sa il poata repeta. Galilei a realizat celebrul experiment din turnul inclinat din Pisa, de unde a lasat sa cada doua obiecte metalice, cu mase mult diferite. In ciuda prezicerilor lui Aristotel cum ca cel mai greu corp va ajunge pe sol primul, ambele corpuri au cazut simultan. Galileo Galilei a introdus in stiinta in general si in fizica in particular metoda de a testa experimental o ipoteza teoretica, iar un astfel de experiment, de a lasa sa cada doua obiecte, unul greu si unul usor, din turnul inclinat din Pisa, permitea testarea ipotezei aristoteliene conform careia cel greu va ajunge primul pe sol. Rezultatul: Aristotel se inselase; cele doua corpuri ajung pe pamant in acelasi timp.
Atat de adanc inradacinata era aceasta conceptie (ca starea naturala este repausul), incat a fost nevoie de un om ca Galileo care sa inteleaga ca dimpotriva, starea naturala este cea de miscare. Cu alte cuvinte, Galileo si-a dat seama ca nu trebuie depusa o forta pentru ca un corp sa se miste, ci dimpotriva, trebuie depusa o forta pentru a opri un corp din miscare, adica forta de frecare. Pentru a ajunge la aceste idei, Galilei a realizat multe experimente in care a studiat caderea corpurilor pe un plan inclinat. In prezent, aceasta lege poarta numele de legea inertiei si a fost formulata in mod riguros de Isaac Newton in 1687: un corp isi continua starea de miscare sau de repaus atat timp cat nici o forta nu actioneaza asupra lui.
Dar legea in sine a fost descoperita de Galileo, in modul descris mai sus. Nu e de mirare ca insusi Newton a recunoscut ca daca el a ajuns atat de sus este pentru ca s-a inaltat pe umerii unor giganti .
Mai mult, Galilei a si facut experimente precise despre distantele parcurse de corpurile in cadere libera. Galileo Galilei a masurat pozitia corpurilor in functie de timp, pentru prima data in istoria umanitatii.
Cu ajutorul matematicii, Galilei a determinat faptul ca toate corpurile aflate in cadere libera cad cu aceeasi acceleratie. A si calculat valoarea acestei acceleratii ca fiind 9,8 metri pe secunda. Primele studii despre caderea corpurilor au fost publicate in 1590 intr-o colectie de eseuri denumita De motu (Despre miscare ), iar in 1600 in cartea Le meccaniche (Mecanica ).
Aceasta este poate cea mai mare contributie stiintifica a lui Galileo Galilei. A descoperit legea inertiei si ca miscarea corpurilor in cadere libera este cea accelerata cu acceleratie constanta. Vorbim de contributii extrem de importante, care i-au permis apoi lui Newton sa creeze legile sale ale mecanicii. In 1591 tatal lui Galileo Galilei a murit.
In 1592, Galileo Galilei a primit o oferta mult mai banoasa de profesor universitar la Universitatea din Padova si a acceptat-o fara retineri.
Aici, in Padova, Galileo Galilei a cunoscut-o pe Marina Gamba, cu care a avut trei copii, dar cu care nu s-a casatorit niciodata. Copiii i s-au nascut in 1600, 1601 si 1606.
Aici, la Universitatea din Padova, Galileo Galilei a perfectionat legile pendulului si legile caderii corpurilor. Galileo Galiei a predat la Universitatea din Padova pana in 1610, cand a fost invitat sa devina matematician regal la curtea regelui din Florenta. In ultimul sau an la Padova a realizat inca o mare descoperire stiintifica, una care a pus bazele astronomiei moderne In vara anului 1609 Galileo Galilei era in vizita la Venetia.
Cum Venetia era un oras port foarte activ, Galilei putea primi foarte multe vesti inainte ca acestea sa ajunga in alte locuri. Una dintre aceste vesti a fost faptul ca un mester olandez intr-ale lentilelor reusise sa realizeze un dispozitiv cu care puteai privi lucruri de la distanta, pe care sa le vezi ca si cum erau aproape.
De indata ce a aflat de descoperire, Galileo Galilei nu a mai avut liniste. A studiat problema si dupa 24 de ore de munca intensa a construit un astfel de ochean, care marea de trei ori. L-a perfectionat ulterior pana cand a ajuns la un nou dispozitiv, unul care marea de 10 ori. Galileo a facut o demonstratie pentru oficialitatile din Venetia la 25 august 1609. ocul a fost pozitiv si puternic. Meritele lui Galilei au fost brusc recunoscute, salariul de la Universitate i-a fost marit, iar comercianti de pe navele maritime au inceput sa ii cumpere inventia, tocmai pentru ca le era utila pe mare.
Galilei a perfectionat luneta si in continuare, ajungand la aparate care puteau mari de 30 de ori. Galilei a facut mai apoi inca un pas imens pentru umanitate.
A indreptat aceasta noua unealta, pe care singur a construit-o, spre cer. A privit spre Soare, a privit spre Luna, a privit spre planetele cunoscute din antichitate (Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn) si a privit spre stele Mai intai, Galilei a privit spre Luna.
Se credea pana atunci ca ea prezinta o suprafata neteda.
Galileo a observat insa pe Luna forme de relief, cum ar fi muntii si...
