S-a intamplat in 3 martie 1949, 3-5. In cadrul unei plenare a CC al PMR se hotaraste trecerea la cooperativizarea agriculturii. In Romania, s-a desfasurat in perioada 1949 1962 procesul de colectivizare, ce a constat in confiscarea aproape a tuturor proprietatilor agricole private din tara si comasarea lor in ferme agricole administrate de stat. In []The post S-a intamplat in 3 martie 1949, 3-5 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 3 martie 1949, 3-5 was first posted on martie 3, 2021 at 6:28 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 3 martie 1949, 3-5. In cadrul unei plenare a CC al PMR se hotaraste trecerea la cooperativizarea agriculturii. In Romania, s-a desfasurat in perioada 1949 1962 procesul de colectivizare, ce a constat in confiscarea aproape a tuturor proprietatilor agricole private din tara si comasarea lor in ferme agricole administrate de stat. In Romania, colectivizarea a fost similara cu cea efectuata in URSS, prin aceea ca a inglobat terenurile agricole ce puteau fi adunate intr-o ferma colectiva. Inceput intai greoi si haotic, procesul de colectivizare a stagnat intre 1953 si 1956, fiind apoi reluat cu agresivitate si dus la final in 1962. Numerosi tarani, atat saraci, cat si mai instariti, s-au opus acestei actiuni, iar guvernul comunist a recurs uneori si la represiuni violente, ucideri, deportari, incarcerari si confiscari ale intregii averi a celor implicati. In zonele montane au existat insa numeroase zone necooperativizate. Sistemul de agricultura socialist astfel constituit a intrat treptat intr-o criza ale carei efecte s-au simtit si dupa ce regimul a fost inlaturat, timp in care s-au depus eforturi pentru reconstituirea proprietatii private in agricultura. In perioada 1945-1949, Partidul Comunist, la nivel declarativ, sustinea mica proprietate agricola desi rezolutia PMR din februarie 1948 recomanda deja cooperatia ca mijloc de ameliorare a situatiei economice. In realitate, comunistii erau adeptii dogmei marxist-leniniste conform careia mica proprietate genereaza capitalism zi de zi, ceas de ceas, spontan si in proportii de masa . In 1951, Ana Pauker concluziona ca e si azi un mic capitalist in felul lui taranul individual mic burghez . Pentru a sparge solidaritatea sociala din mediul rural, strategia initiala a comunistilor a fost de a cuceri adeziunea politica si sustinerea taranilor saraci, indreptandu-i impotriva celor mai instariti. In acest sens, pentru a compensa lipsa de alimente din orase si necesitatea platii de despagubiri de razboi Uniunii Sovietice, dar si pentru a ruina gospodariile taranesti instarite, a fost introdus sistemul cotelor. Prin acest sistem, taranii erau obligati sa predea statului o parte semnificativa din productia gospodariilor lor. De multe ori, taranii erau lasati doar cu graul de samanta pentru anul urmator, iar uneori nici cu acesta. Prin sistemul cotelor, multe gospodarii agricole mari din zona rurala au fost duse la ruina, ceea ce a cauzat saracirea satelor romanesti in ansamblul lor. Procesul de colectivizare a inceput violent in martie 1949, cu decretul 84/2 martie 1949, prin care se expropriau proprietatile mai mari de 50 ha. Decretul a intrat efectiv in vigoare chiar din noaptea urmatoare, fiind aplicat pe loc. Proprietarii au fost luati noaptea din casele lor si li s-a fixat, ilegal, domiciliu fortat in diverse localitati. Proprietatile au fost confiscate in intregime, cu tot cu animale, masini agricole si cladiri. Multe dintre cele cateva mii de foste locuinte ale proprietarilor au fost transformate in sedii de GAS-uri,GAC-uri, posturi de politie. Propaganda vremii a prezentat pe cei expropriati ca fiind mosieri , dar in realitate in multe cazuri era vorba de ferme mecanizate si modernizate. In zilele imediat urmatoare, plenara CC al PMR a hotarat transformarea socialista a agriculturii . Agricultorii a fost impartiti in cinci categorii: taranii fara pamant, taranii saraci, taranii mijlocasi, taranii instariti (etichetati drept chiaburi) si mosieri. Cum prima interactiune a functionarilor partidului cu taranimea, cu ocazia colectarii cotelor, nu i-a pus pe primii intr-o lumina favorabila in ochii celor din urma, in multe locuri inclusiv taranii saraci s-au solidarizat cu asa-numitii chiaburi , sprijinindu-i pe acestia. Astfel, inceputul colectivizarii s-a caracterizat prin numeroase ezitari, uneori taranii instariti fiind lasati cu o mica proprietate, dar in unele cazuri chiar si taranii mijlocasi fiind deposedati de intregul avut. In unele momente, represiunea a fost deosebit de dura, dar alteori autoritatile au dat inapoi. Disensiuni au aparut in aceasta perioada chiar in sanul PMR.

Grupul Anei Pauker a fost indepartat de la conducerea partidului si a...