S-a intamplat in 3 august 1601: In lupta de la Guruslau, trupele lui Mihai Viteazul si ale lui Giorgio Basta il infrang pe Sigismund Bathory; sase zile mai tarziu, Mihai Viteazul este ucis la 3 km sud de Turda, din ordinul lui G. Basta. Batalia de la Guruslau (3 august 1601), coordonata de Mihai []The post S-a intamplat in 3 august 1601 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 3 august 1601 was first posted on august 3, 2020 at 12:03 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 3 august 1601: In lupta de la Guruslau, trupele lui Mihai Viteazul si ale lui Giorgio Basta il infrang pe Sigismund Bathory; sase zile mai tarziu, Mihai Viteazul este ucis la 3 km sud de Turda, din ordinul lui G. Basta. Batalia de la Guruslau (3 august 1601), coordonata de Mihai Viteazul (1593 1601) in colaborare cu generalul Giorgio Basta, a fost menita sa-l inlature pe Sigismund B thory (1581-1598, 1599, 1601) de pe tronul Transilvaniei si sa reintegreze principatul in frontul antiotoman initiat de imparatul german Rudolf al II-lea (1576 1612). In iunie 1601, s-a incercat o rezolvare a conflictului, soldata insa cu refuzul principelui de a parasi tronul in schimbul Sileziei. La inceputul lunii iulie fortele militare ale lui Mihai si cele ale lui Basta au facut jonctiunea in Moftin. Trupele lui Sigismund, comandate de tefan Cs ky si Moise Sz kely, au ajuns la cetatea imleul, la 11 iulie, iar principele a cerut un armistitiu de cateva saptamani pentru a-si putea organiza armata. Aceasta era formata din detasamente de ostasi transilvaneni si moldoveni, contingente otomane si tataresti, cca.40 000 de oameni (dintre care 12 000 erau turci si tatari). Se adauga 45 de piese de artilerie si steaguri care, ulterior au fost adjudecate de trimisii imperiali. De cealalta parte, Mihai, sustinut financiar de Rudolf al II-lea, si-a constituit o oaste, in majoritate, de mercenari (printre acestia se numarau si 200 de catafracti silezieni), fiind ajutat de trupe transilvanene, dar si muntene, conduse de banul Mihalcea, in total circa 20.000 de oameni: Pedestri erau mii trei, toti inzauzati.

Erau si fevgeresi, patru mii.

Spanioli si valani (valoni), cam doua mii.

Haiduci erau, deosebiti, noua mii.

Serbi si moldovani, alte trei mii. Calari si pedestri, toate ostile lor, in mii erau douazeci asta era toata armata lor (vistiernicul Stavrinos). Cartierul general al lui Sigismund a fost amplasat pe cornisa dealului lui Mihai , urmand ca atacul sa fie deschis de poloni si sustinut de artileria plasata in spatele liniei intai. Incercarea lui Sigismund de a transa batalia in favoarea sa are loc in dimineata zilei de 3/13 august 1601, soldata insa cu o infrangere.

Confruntarea propriu-zisa se desfasoara in dupa-amiaza aceleiasi zile, atacul fiind deschis de silezienii si trabantii din oastea lui Mihai.

Profitand de reglajul deficitar al bataii tunurilor, ostenii lui Mihai si ai lui Giorgio Basta au prins in incercuire oastea inamica. Sigismund B thory, ca si cei mai multi dintre sustinatorii sai, a parasit Transilvania, refugiindu-se in Moldova. El a pierdut peste 10.000 de osteni, in timp ce aliatii doar aproximativ 1.200. Cronicarul Radu Popescu a relatat intr-o singura...