S-a întâmplat la 25 octombrie 1921
S-a intamplat la 25 octombrie 1921: S-a nascut Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al Romaniei; fiul regelui Carol al II-lea al Romaniei (1930-1940) si al reginei Elena, principesa de Grecia (d. 5 decembrie 2017, Aubonne, Elvetia). La inceputul celei de-a doua domnii, Mihai I a sprijinit campania militara din Est pentru []The post S-a intamplat la 25 octombrie 1921 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat la 25 octombrie 1921 was first posted on octombrie 25, 2020 at 3:38 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat la 25 octombrie 1921: S-a nascut Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al Romaniei; fiul regelui Carol al II-lea al Romaniei (1930-1940) si al reginei Elena, principesa de Grecia (d. 5 decembrie 2017, Aubonne, Elvetia). La inceputul celei de-a doua domnii, Mihai I a sprijinit campania militara din Est pentru eliberarea Basarabiei si nordului Bucovinei ocupate de sovietici; in anii 1943 si 1944, in conditiile previzibilei victorii a Aliatilor, Mihai I si apropiatii sai (liderii unor partide politice democratice, cercuri din Armata etc.) intreprind demersuri politico-diplomatice pentru iesirea din razboi, ruperea aliantei cu Germania si alaturarea Romaniei la coalitia Natiunilor Unite; actul de la 23 august 1944 il are pe regele Mihai I printre principalii artizani; dupa aceasta data atributiile sale vor fi treptat reduse; la 30 decembrie 1947 va fi obligat de comunisti sa semneze actul de abdicare (pentru el si urmasii sai) de la prerogativele regale si sa paraseasca tara; revine pentru prima data oficial in Romania, cu familia, in 1992, pentru o scurta vizita; cu prilejul vizitei din 1997 i se reda cetatenia romana, retrasa, in 1948, de autoritatile comuniste; in luna mai 2001, fostul suveran al Romaniei a primit drept resedinta Palatul Elisabeta din Bucuresti (in baza legii privind acordarea unor drepturi fostilor sefi de stat ai Romaniei); membru de onoare al Academiei Romane. Mihai I, Rege al Romaniei, Principe al Romaniei, fost Principe de Hohenzollern (n., Sinaia), in perioada domniei tatalui sau, Regele Carol al II-lea, cu titlul Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia, a fost suveran al Romaniei intre 20 iulie 1927 si 8 iunie 1930, precum si intre 6 septembrie 1940 si 30 decembrie 1947. Este stra-stranepot al reginei Victoria a Marii Britanii si var de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a. Mihai este una dintre ultimele figuri publice in viata din perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial. Mihai a devenit pentru prima data rege al Romaniei dupa moartea bunicului sau Ferdinand, in urma renuntarii la tron a lui Carol al II-lea din decembrie 1925. Detronat de tatal sau, dupa doar trei ani de domnie sub regenta, a reprimit coroana un deceniu mai tarziu, dupa abdicarea fortata a lui Carol al II-lea, domnind peste regimul progerman al maresalului Ion Antonescu. Din 1941, regele Mihai a fost maresal al Romaniei. La 10 mai 1941, de ziua nationala a Romaniei, prin decret semnat de Ion Antonescu, regele Mihai a fost inaltat la gradul de maresal, bastonul fiindu-i inmanat de conducatorul statului. Dupa colaborarea Romaniei cu Germania in al doilea razboi mondial si dupa ce fortele sovietice au patruns pe teritoriul Romaniei, regele Mihai a organizat la 23 august 1944 arestarea lui Antonescu. S-a opus guvernelor prosovietice din anii 1945-1946. A fost constrans sa abdice la 30 decembrie 1947 si s-a stabilit la Versoix (Elvetia). Revenirea sa in tara nu a fost permisa pana in 1997. Mihai s-a nascut la Sinaia, fiu al Regelui Carol al II-lea si al printesei Elena si nepot al Regelui Ferdinand I. Carol al II-lea a fugit impreuna cu amanta sa Elena Magda Lupescu si a renuntat in 1925 la tron. In consecinta, Mihai i-a succedat la tron regelui Ferdinand la moartea acestuia, survenita in iulie 1927.
Deoarece Mihai avea doar 6 ani, o regenta a fost formata din printul Nicolae, patriarhul Miron Cristea si Gheorghe Buzdugan, presedintele Inaltei Curti de Casatie. In 1930, in contextul crizei economice, Carol al II-lea s-a intors in tara impreuna cu Elena Lupescu. Parlamentul l-a desemnat pe Carol rege iar pe Mihai drept urmas la tron cu titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia . In septembrie 1940, Carol al II-lea i-a acordat puteri discretionare generalului Ion Antonescu care i-a impus sa abdice in favoarea fiului sau. Mihai (in varsta de 18 ani) a fost proclamat rege fara depunerea vreunui juramant pe constitutie (abrogata la acea data) si fara votul de aprobare al parlamentului (suspendat, redeschis abia in 1946). In schimb, Mihai a fost incoronat cu Coroana de Otel si uns rege de Patriarhul Romaniei Nicodim Munteanu, in catedrala patriarhala din Bucuresti imediat dupa abdicarea lui Carol al II-lea, la 6 septembrie, 1940. Astfel, Mihai a domnit a doua oara doar prin gratia lui Dumnezeu , ca rege absolut, de drept divin, nu si constitutional. Legal, insa, Mihai nu putea exercita prea multa autoritate, in afara prerogativelor de a fi seful suprem al armatei si de a desemna un prim-ministru cu puteri depline, numit Conducator .
Regele Mihai I, in calitate de maresal si comandant suprem al armatei romane, a fost decorat prin jurnalul Consiliului de Ministri din 8 noiembrie 1941 cu toate cele trei clase ale Ordinului Mihai Viteazul, fiind singurul detinator in aceasta situatie, alaturi de maresalul Ion Antonescu. In august 1944, pe masura ce armatele Uniunii Sovietice se apropiau de frontiera estica a Romaniei, Mihai s-a alaturat politicienilor favorabili Aliatilor, care ii includea pe comunisti. La 23 august 1944, Mihai l-a destituit si l-a arestat pe Antonescu. In aceeasi noapte, noul prim-ministru, generalul locotenent Constantin Sanatescu, l-a incredintat pe Antonescu comunistilor, care l-au predat sovieticilor la 1 septembrie 1944. Intr-un apel radiodifuzat catre natiune si armata, Mihai a proclamat loialitatea Romaniei fata de Aliati, a acceptat un pretins armistitiu oferit de acestia, a ordonat incetarea focului impotriva Aliatilor si a declarat razboi Germaniei. Acestea, insa, nu au impiedicat o ocupatie sovietica, rapida, nici capturarea de catre URSS a circa 130.000 de militari romani, dusi ulterior in prizonierat in Uniunea Sovietica, unde multi au pierit in lagare de munca fortata. Armistitiul cu Aliatii a fost semnat trei saptamani mai tarziu, la 12 septembrie 1944, in termeni impusi aproape in intregime de Uniunea Sovietica , ca o consecinta, intre altele, si a faptului ca aceasta isi desfasurase fortele armate pe tot teritoriul Romaniei. In aceasta situatie, unii au considerat lovitura de stat drept capitulare , o predare neconditionata in fata sovieticilor si a aliatilor lor. Regele Mihai a evitat soarta unui alt fost aliat german, printul Kiril, regentul Bulgariei, executat de sovietici in 1945, si a fost ultimul monarh din spatele Cortinei de fier care sa-si piarda tronul. Actul de la 23 August 1944 se estimeaza a fi scurtat al doilea razboi mondial cu sase luni. Totodata, aceasta a oferit armatei romane posibilitatea de a elibera nordul Transilvaniei de sub ocupatia ungara. La sfarsitul razboiului, regele Mihai a fost decorat de presedintele SUA Harry S. Truman cu Legiunea de Merit in cel mai inalt grad (Comandant ef). Mihai a mai fost decorat si de Iosif V. Stalin cu Ordinul Victoria cu diamante, pentru actul curajos al cotiturei hotarate a politicei Romaniei spre ruptura cu Germania hitlerista si alierea cu Natiunile Unite, in clipa cand inca nu se precizase clar infrangerea Germaniei , potrivit descrierii oficiale a decoratiei. La 6 martie 1945, la presiunile ocupantului sovietic, Mihai a acceptat un guvern prosovietic dominat de Partidul Comunist Roman, prim-ministru fiind numit Petru Groza. Sub regimul comunist, Mihai a functionat ca simplu sef de stat fara autoritate.
Intre august 1945 si ianuarie 1946, Mihai a incercat fara succes prin ceea ce s-a numit mai tarziu greva regala sa se opuna guvernului comunist al lui Petru Groza, refuzand sa-i semneze decretele. La presiuni sovietice, britanice si americane, regele Mihai a renuntat in cele din urma la opozitia sa fata de guvernul comunist, incetand sa-i mai ceara demisia. Nu i-a amnistiat pe Ion Antonescu sau pe liderii opozitiei, victime ale proceselor politice comuniste, deoarece, potrivit unei interpretari, constitutia il impiedica sa faca aceasta fara contrasemnatura ministrului comunist de justitie.
Alte surse, precum memoriile matusii regelui,principesa Ileana de Habsburg, citandu-l pe fostul membru in biroul politic executiv al PCR, spion sovietic, ministru al apararii nationale si presupus amant al Ilenei, Emil Bodnaras, afirma ca, daca regele ar fi refuzat sa semneze sentintele de condamnare la moarte a detinutilor politici condamnati pentru crime de razboi , guvernul comunist i-ar fi sustinut decizia: Pai, daca regele decide sa nu semneze sentinta la moarte, va promit ca ii vom sprijini punctul de vedere .
Principesa Ileana se indoia ca regele ar fi fost de acord sa semneze un document neconstitutional, precum o sentinta la moarte, emisa de tribunale politice neconstitutionale: titi prea bine () ca regele...
S-a intamplat la 25 octombrie 1921 was first posted on octombrie 25, 2020 at 3:38 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat la 25 octombrie 1921: S-a nascut Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al Romaniei; fiul regelui Carol al II-lea al Romaniei (1930-1940) si al reginei Elena, principesa de Grecia (d. 5 decembrie 2017, Aubonne, Elvetia). La inceputul celei de-a doua domnii, Mihai I a sprijinit campania militara din Est pentru eliberarea Basarabiei si nordului Bucovinei ocupate de sovietici; in anii 1943 si 1944, in conditiile previzibilei victorii a Aliatilor, Mihai I si apropiatii sai (liderii unor partide politice democratice, cercuri din Armata etc.) intreprind demersuri politico-diplomatice pentru iesirea din razboi, ruperea aliantei cu Germania si alaturarea Romaniei la coalitia Natiunilor Unite; actul de la 23 august 1944 il are pe regele Mihai I printre principalii artizani; dupa aceasta data atributiile sale vor fi treptat reduse; la 30 decembrie 1947 va fi obligat de comunisti sa semneze actul de abdicare (pentru el si urmasii sai) de la prerogativele regale si sa paraseasca tara; revine pentru prima data oficial in Romania, cu familia, in 1992, pentru o scurta vizita; cu prilejul vizitei din 1997 i se reda cetatenia romana, retrasa, in 1948, de autoritatile comuniste; in luna mai 2001, fostul suveran al Romaniei a primit drept resedinta Palatul Elisabeta din Bucuresti (in baza legii privind acordarea unor drepturi fostilor sefi de stat ai Romaniei); membru de onoare al Academiei Romane. Mihai I, Rege al Romaniei, Principe al Romaniei, fost Principe de Hohenzollern (n., Sinaia), in perioada domniei tatalui sau, Regele Carol al II-lea, cu titlul Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia, a fost suveran al Romaniei intre 20 iulie 1927 si 8 iunie 1930, precum si intre 6 septembrie 1940 si 30 decembrie 1947. Este stra-stranepot al reginei Victoria a Marii Britanii si var de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a. Mihai este una dintre ultimele figuri publice in viata din perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial. Mihai a devenit pentru prima data rege al Romaniei dupa moartea bunicului sau Ferdinand, in urma renuntarii la tron a lui Carol al II-lea din decembrie 1925. Detronat de tatal sau, dupa doar trei ani de domnie sub regenta, a reprimit coroana un deceniu mai tarziu, dupa abdicarea fortata a lui Carol al II-lea, domnind peste regimul progerman al maresalului Ion Antonescu. Din 1941, regele Mihai a fost maresal al Romaniei. La 10 mai 1941, de ziua nationala a Romaniei, prin decret semnat de Ion Antonescu, regele Mihai a fost inaltat la gradul de maresal, bastonul fiindu-i inmanat de conducatorul statului. Dupa colaborarea Romaniei cu Germania in al doilea razboi mondial si dupa ce fortele sovietice au patruns pe teritoriul Romaniei, regele Mihai a organizat la 23 august 1944 arestarea lui Antonescu. S-a opus guvernelor prosovietice din anii 1945-1946. A fost constrans sa abdice la 30 decembrie 1947 si s-a stabilit la Versoix (Elvetia). Revenirea sa in tara nu a fost permisa pana in 1997. Mihai s-a nascut la Sinaia, fiu al Regelui Carol al II-lea si al printesei Elena si nepot al Regelui Ferdinand I. Carol al II-lea a fugit impreuna cu amanta sa Elena Magda Lupescu si a renuntat in 1925 la tron. In consecinta, Mihai i-a succedat la tron regelui Ferdinand la moartea acestuia, survenita in iulie 1927.
Deoarece Mihai avea doar 6 ani, o regenta a fost formata din printul Nicolae, patriarhul Miron Cristea si Gheorghe Buzdugan, presedintele Inaltei Curti de Casatie. In 1930, in contextul crizei economice, Carol al II-lea s-a intors in tara impreuna cu Elena Lupescu. Parlamentul l-a desemnat pe Carol rege iar pe Mihai drept urmas la tron cu titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia . In septembrie 1940, Carol al II-lea i-a acordat puteri discretionare generalului Ion Antonescu care i-a impus sa abdice in favoarea fiului sau. Mihai (in varsta de 18 ani) a fost proclamat rege fara depunerea vreunui juramant pe constitutie (abrogata la acea data) si fara votul de aprobare al parlamentului (suspendat, redeschis abia in 1946). In schimb, Mihai a fost incoronat cu Coroana de Otel si uns rege de Patriarhul Romaniei Nicodim Munteanu, in catedrala patriarhala din Bucuresti imediat dupa abdicarea lui Carol al II-lea, la 6 septembrie, 1940. Astfel, Mihai a domnit a doua oara doar prin gratia lui Dumnezeu , ca rege absolut, de drept divin, nu si constitutional. Legal, insa, Mihai nu putea exercita prea multa autoritate, in afara prerogativelor de a fi seful suprem al armatei si de a desemna un prim-ministru cu puteri depline, numit Conducator .
Regele Mihai I, in calitate de maresal si comandant suprem al armatei romane, a fost decorat prin jurnalul Consiliului de Ministri din 8 noiembrie 1941 cu toate cele trei clase ale Ordinului Mihai Viteazul, fiind singurul detinator in aceasta situatie, alaturi de maresalul Ion Antonescu. In august 1944, pe masura ce armatele Uniunii Sovietice se apropiau de frontiera estica a Romaniei, Mihai s-a alaturat politicienilor favorabili Aliatilor, care ii includea pe comunisti. La 23 august 1944, Mihai l-a destituit si l-a arestat pe Antonescu. In aceeasi noapte, noul prim-ministru, generalul locotenent Constantin Sanatescu, l-a incredintat pe Antonescu comunistilor, care l-au predat sovieticilor la 1 septembrie 1944. Intr-un apel radiodifuzat catre natiune si armata, Mihai a proclamat loialitatea Romaniei fata de Aliati, a acceptat un pretins armistitiu oferit de acestia, a ordonat incetarea focului impotriva Aliatilor si a declarat razboi Germaniei. Acestea, insa, nu au impiedicat o ocupatie sovietica, rapida, nici capturarea de catre URSS a circa 130.000 de militari romani, dusi ulterior in prizonierat in Uniunea Sovietica, unde multi au pierit in lagare de munca fortata. Armistitiul cu Aliatii a fost semnat trei saptamani mai tarziu, la 12 septembrie 1944, in termeni impusi aproape in intregime de Uniunea Sovietica , ca o consecinta, intre altele, si a faptului ca aceasta isi desfasurase fortele armate pe tot teritoriul Romaniei. In aceasta situatie, unii au considerat lovitura de stat drept capitulare , o predare neconditionata in fata sovieticilor si a aliatilor lor. Regele Mihai a evitat soarta unui alt fost aliat german, printul Kiril, regentul Bulgariei, executat de sovietici in 1945, si a fost ultimul monarh din spatele Cortinei de fier care sa-si piarda tronul. Actul de la 23 August 1944 se estimeaza a fi scurtat al doilea razboi mondial cu sase luni. Totodata, aceasta a oferit armatei romane posibilitatea de a elibera nordul Transilvaniei de sub ocupatia ungara. La sfarsitul razboiului, regele Mihai a fost decorat de presedintele SUA Harry S. Truman cu Legiunea de Merit in cel mai inalt grad (Comandant ef). Mihai a mai fost decorat si de Iosif V. Stalin cu Ordinul Victoria cu diamante, pentru actul curajos al cotiturei hotarate a politicei Romaniei spre ruptura cu Germania hitlerista si alierea cu Natiunile Unite, in clipa cand inca nu se precizase clar infrangerea Germaniei , potrivit descrierii oficiale a decoratiei. La 6 martie 1945, la presiunile ocupantului sovietic, Mihai a acceptat un guvern prosovietic dominat de Partidul Comunist Roman, prim-ministru fiind numit Petru Groza. Sub regimul comunist, Mihai a functionat ca simplu sef de stat fara autoritate.
Intre august 1945 si ianuarie 1946, Mihai a incercat fara succes prin ceea ce s-a numit mai tarziu greva regala sa se opuna guvernului comunist al lui Petru Groza, refuzand sa-i semneze decretele. La presiuni sovietice, britanice si americane, regele Mihai a renuntat in cele din urma la opozitia sa fata de guvernul comunist, incetand sa-i mai ceara demisia. Nu i-a amnistiat pe Ion Antonescu sau pe liderii opozitiei, victime ale proceselor politice comuniste, deoarece, potrivit unei interpretari, constitutia il impiedica sa faca aceasta fara contrasemnatura ministrului comunist de justitie.
Alte surse, precum memoriile matusii regelui,principesa Ileana de Habsburg, citandu-l pe fostul membru in biroul politic executiv al PCR, spion sovietic, ministru al apararii nationale si presupus amant al Ilenei, Emil Bodnaras, afirma ca, daca regele ar fi refuzat sa semneze sentintele de condamnare la moarte a detinutilor politici condamnati pentru crime de razboi , guvernul comunist i-ar fi sustinut decizia: Pai, daca regele decide sa nu semneze sentinta la moarte, va promit ca ii vom sprijini punctul de vedere .
Principesa Ileana se indoia ca regele ar fi fost de acord sa semneze un document neconstitutional, precum o sentinta la moarte, emisa de tribunale politice neconstitutionale: titi prea bine () ca regele...
